Obicei străvechi de Bobotează. Ce obișnuiau să mănânce fetele nemăritate pe 6 ianuarie + Alimentul INTERZIS

Localnicii satului Bârlibaş din Mureş respectă cu strictețe tradiţiile străvechi de Bobotează. Pe vremuri, fetele nemăritate obişnuiau să mănânce o turtă sărată pentru a afla care le este ursitul, obicei care se păstrează și în zilele noastre.

Boboteaza face parte din suita celor 12 sărbători creștine importante. Scopul acesteia este de a reaminti lucrurile care s-au întâmplat în apa Iordanului înainte de venirea lui Iisus Hristos. Biserica îi mai spune și “Arătarea Domnului”, “Dumnezeiasca Arătare” sau “Epifania”.

În unele zone ale țării se colindă, se fac farmece și descântece, se află ursitul pentru fetele nemăritate și se fac previziuni în legătură cu noul an. Alte obiceiuri specifice sărbătorii Botezului Domnului sunt întrecerea de înot a bărbaților pentru a scoate crucea din apă și pusul busuiocului sub pernă de către fete pentru a-l visa pe cel cu care se vor căsători. (CITEȘTE ȘI: Boboteaza 2025, tradiții și superstiții. Ce NU ai voie să faci azi, 6 ianuarie 2025)

De necrezut cu cât se vinde 1 kg de telemea în Kaufland, la...

Andreea din Constanța a fost găsită moartă în casă! Asistenta UPU avea doar...

„De la Crăciun până după Bobotează nu se fierbea fasole şi nu se mânca, deoarece se credea că îţi ies bube pe corp. Aşa că, în ajunul Bobotezei se poate fierbe fasole boabe. Ajunul Bobotezei e o zi de post mai ales pentru cei cred că fiecare înfrânare conştientă vine la un moment dat cu o răsplată spirituală. Este ziua curăţeniei generale, în casă şi în trup, şi pregătirea pentru binecuvântarea aghiasmei mari. Colinda şi colindătorii sunt cei ce binecuvântează în mod laic casele şi oamenii prin rostirea oraţiilor şi cântatul colindelor, de la Crăciun la Anul Nou. Apoi vine preotul să realizeze binecuvântarea spirituală prin stropirea cu aghiasmă. Astfel, primind cele două curăţiri, creştinul este pregătit pentru un nou ciclu anual (…) În ajun se posteşte, iar în unele zone se face o turtă sărată pe care tinerii o consumau seara, iar astfel fetele pregătite să se căsătorească vor avea şansa să îşi viseze ursitul. În această zonă, în ziua în care venea preotul cu crucea pe la case, fetele profitau de neatenţia acestuia şi rupeau un fir de busuioc din pămătuful preotului. Acest fir îl puneau sub pernă şi astfel îşi visau ursitul”, a declarat, pentru AGERPRES, profesorul Mihai Teodor Naşca, pasionat culegător de folclor din Sânpetru de Câmpie.

Boboteaza, o ocazie ”magică” să-ți afli ursitul

Tot în această perioadă, la Sânpetru de Câmpie nu se spălau hainele pentru ca acela care le îmbraca să rămână sănătos. Boboteaza este considerată încă o ocazie prin care se poate afla viitorul. Mai ales pentru fetele nemăritate!

În noaptea de Bobotează, fetele tinere îşi legau pe inelar un fir roşu de mătase şi o rămurică de busuioc, pe care o puneau sub pernă. Dacă li se întâmpla să cadă pe gheață în ziua de Bobotează, puteau fi sigure că se mărită în acel an. Credincioşii şi preoţii consideră că apa de la Bobotează are o putere deosebită, pentru că a fost sfinţită printr-o îndoită chemare a Sfântului Duh, iar sfinţirea are loc chiar în ziua în care Mântuitorul s-a botezat în apele Iordanului. (VEZI ȘI: Cea mai puternică rugăciune de Bobotează. Rostește aceste cuvinte azi, 6 ianuarie 2025, și vei avea parte de minuni!)

„Dintre tradiţiile populare legate de această zi amintim o practică magică mai răspândită, cea a punerii busuiocului sub pernă pentru visarea ursitului, a viitorului soţ. În alte sate, precum Vaidei (comuna Ogra) sau Bolintineni (comuna Păsăreni) fetele îşi puneau mărgele sub pernă pentru a visa viitorul soţ. La Bobotează se încheie colindatul, iar de Sf. Ioan Botezătorul se organizează petreceri şi baluri pentru sărbătorirea celor care poartă numele de Ioan, nume destul de răspândit la români. Unele credinţe de Bobotează sunt legate de mersul vremii, astfel, se spune că de acum ziua creşte atât cât sare cocoşul”, a declarat presei muzeograful Laura Pop, de la Muzeul de Etnografie şi Artă Populară Târgu Mureş.