Oastea Domnului, o miza politica majora

De: Cancan
Publicat: 30/04/2007 | 00:00

VOT. Martorii lui Iehova se numara printre cei mai docili si constiinciosi alegatori Batalie. De cativa ani, partidele se lupta, in secret, pentru cucerirea electoratului ne-ortodox, care voteaza masiv si disciplinat „As fi bucuros ca PD sa aiba cat mai multi membri care impartasesc preceptele si exigentele cerute de Biserica Adventista” Traian Basescu – 2002 Bogdan Tiberiu Iacob In primii ani de dupa Revolutie, fosti comunisti convertiti in politicieni democrati nu scapau nici o ocazie sa se dea mari credinciosi, gandind ca astfel atrag voturile ortodocsilor autohtoni. In ultimii ani, insa, lucrurile s-au schimbat si au prins oarece nuante: azi se pune mare pret pe controlul politico-electoral asupra cultelor neortodoxe, din motive pe care le vom expune mai jos.

Anii ’90 – razboiul PDSR cu sectantii

In anul electoral 1996, guvernarea PDSR se confrunta cu o problema majora: organizarea congresului international al Iehovistilor la Bucuresti enervase Biserica Ortodoxa, iar Guvernul si Presedintia se grabisera sa tina partea acesteia, de teama unei reactii negative a credinciosilor romani la alegerile din toamna. Pedeseristii simtisera ca e os electoral de ros si gratie faptului ca Opozitia, prin partide ca PL?93, spre exemplu, se pronuntase in favoarea Iehovistilor. Cam in aceeasi perioada, PNTCD-ului lui Coposu i se atarna frecvent de gat povara catolicismului unor lideri marcanti ai partidului. Prin 1997, acelasi PDSR bloca in unele judete, precum Gorjul lui Mischie, activitatile unor culte ca Martorii lui Iehova, pe motiv ca „reduc influenta Ortodoxiei”, desi masura era considerata de multi drept inchizitoriala. Ulterior, insa, lucrurile au inceput sa se schimbe, iar politicienii conservatori sa se mai destepte. Nu aveau cum sa nu observe pesedistii, spre exemplu, ca foarte multi dintre minerii disponibilizati din Motru, Rovinari si Matasari – se convertisera, dupa 1996, la alte religii, atrasi de avantajele materiale pe care acestea le ofereau.

Basescu si adventistii

Asa se face ca, dupa 2000, partidele au devenit mult mai atente cu ne-ortodocsii. Democratul Dan Liga a mers pana la a-l da in judecata, in mai 2002, pe pesedistul Doru Giugula, dupa ce acesta declarase public ca Liga a demisionat din Consiliul Capitalei pentru ca e adventist si Basescu se teme ca ar putea afecta imaginea PD. In replica, Basescu a iesit imediat public, anuntand ca Liga va fi seful lui de cabinet si ca in PD coexista armonios ortodocsii cu protestantii, evreii etc. Basescu adauga ca ar fi chiar bucuros ca PD sa aiba cat mai multi membri care „Impartasesc preceptele si exigentele cerute de Biserica Adventista”. Ce anume determinase aceasta schimbare la politicienii romani? Pe langa puternicul sprijin occidental pe care cultele respective il au, s-a mai observat altceva: adeptii lor sunt mult mai disciplinati cand e vorba sa mearga la vot si asculta cu sfintenie indicatiile trasate de pastorii lor. (Cu o zi inaintea mitingului din Piata Constitutiei, cu 5.000 de fani Basescu, pe „Lia Manoliu” se adunasera 20.000 de iehovisti) Daca controlam liderii cultelor neortodoxe, controlam voturile enoriasilor, au descoperit politicienii.

Adventistul Seculici

Asa se face ca PSD a acordat o mare atentie, la alegerile din 2004, bucurestenilor protestanti, iar acestia au adus un numar extrem de mare de voturi partidului lui Nastase, chiar daca operatiunea in sine, atent pregatita, a fost extrem de discreta, tinuta la secret de lideri. Nici PD nu se lasa mai prejos: exista informatii ca recentul protest public al adventistilor fata de organizarea referendumului intr-o sambata il are in spate pe democratul Gheorghe Seculici, membru marcant al Bisericii amintite.