Răzvan Nechita are o soartă greu încercată. Tânărul originar din Bicaz, judeţul Neamţ, a suferit, în urmă cu mai bine de 15 ani, un accident teribil, în urmă căruia a rămas paralizat de la piept în jos. Acesta este condamnat să-şi petreacă viaţa într-un scaun cu rotile. Lucru de neconceput pentru eroul nostru, care luptă să redevină un om normal. Însă familia nu-l poate ajuta financiar. Are nevoie de sprijin din partea oamenilor cu suflet pentru a efectua o operaţie în Austria, care să-l ajute în procesul de recuperare. (VEZI AICI: SUPEREXCLUSIVITATE! Avem detalii de ultimă oră: milionarul are condiţii de 5 stele în clinica unde aşteaptă să fie operat! Cât îl costă pe Gigi Becali ”super-vacanţa” din spitalul de la Londra)

Răzvan Nechita, acum în vârstă de 31 de ani, nu renunţă să lupte pentru viaţa lui şi, prin intermediul CANCAN.RO, site-ul nr. 1 din România, cere sprijinul tuturor celor care vor să-i întindă o mână de ajutor. Cei care vor să îl ajute îl pot găsi la numărul de telefon 0743.417.820 sau pot dona bani în contul RO97RNCB0197087874980001, deschis pe numele lui, la BCR. Răzvan ne-a prezentat inclusiv acte care îi confirmă povestea şi demonstrează, astfel, că nu este un impostor.

În speranţa că oamenii cu suflet îl vor ajuta, Răzvan Nechita ne-a povestit, cu lux de amănunte, cum a început calvarul prin care trece de peste un deceniu şi jumătate. “Totul s-a întâmplat în vara anului 2002. Era o zi frumoasă de iulie. Nu ştiam că va fi una tragică pentru mine. M-am hotărât cu încă trei prieteni să mergem la lac, să ne bălăcim. Am stat în apă vreo 20 de minute, după care mi-a venit o idee cam trasnită. Am ieşit din apă şi am sărit în cap, de pe mal. Şi am nimerit cu capul într-un trunchi de copac. În secunda următoare, am simţit cum mă duc la fund fără a putea face ceva. Am văzut moartea cu ochii, m-am zbătut inutil şi am înghiţit foarte multă apă. Am avut noroc că unul dintre prietenii mei era în zonă şi m-a tras afară. Apa s-a înroşit în jurul meu, mi-am spart capul la impact. Într-un final, am fost tras la mal. Prima mea reacţie a fost să ridic mâinile, dar nu am putut. Apoi i-am întrebat pe băieţi unde îmi sunt picioarele, nu le-am mai simţit. Am paralizat…”, şi-a început Răzvan povestea.

Un turist i-a oferit primul ajutor

Răzvan Nechita a fost plimbat prin mai multe spitale. Iar în unele unităţi sanitare a trecut prin chinuri de neimaginat. „Prin zonă erau şi turişti, iar unul a venit la bine, şi-a dat jos tricoul şi mi l-a pus sub cap. Iar cu mâinile mi-a susţinut capul drept, şi-a dat seama că mi-am rupt gâtul. Un prieten a sunat la salvare, restul au fugit, de frică. În salvare, ţin minte doar că o asistentă îmi spunea să nu adorm. M-am oprit la spitalul din Bicaz, de acolo am fost trimis, de urgenţă, la cel din Piatra Neamţ. M-a văzut un doctor şi m-a trimis la spitalul din Iaşi. M-am trezit a doua zi într-un salon. Asistentele m-au pregătit pentru operaţie abia a doua zi, pentru că aveam probleme cu respiraţia. Lângă patul meu a venit un frizer puţin beat. A venit să mă tundă pentru că aveam părul mare şi amestecat cu sânge. A scos un brici de pe timpul lui Decebal şi s-a înfipt în părul meu. M-a tras atât de tare încât mi-au dat lacrimile”, ne-a povestit Răzvan. (CITEŞTE ŞI: Alexandru Arşinel, în stare GRAVĂ. Riscă să ajungă într-un scaun cu rotile)

S-a umplut de băşici în spital

La Spitalul din Piatra Neamţ a trăit un adevărat calvar. Din cauză că nu a fost îngrijit corespunzător, Răzvan Nechita s-a umplut de escare. „În fine, am ajuns şi în sala de operaţie. Unde aveam inima cât un purece pentru că nu ştiam dacă o să mă mai trezesc. Dar, cu ajutorul lui Dumnezeu, operaţia a fost un succes. M-am trezit cu nişte tuburi în gură, într-un salon la reanimare conectat la aparatul de respirat. Au fost nişte zile de coşmar pentru că eram singur printre străini, departe de casă, şi cu nişte nebuni legaţi de pat ce urlau non-stop. Am stat cam două săptămâni la Iaşi, după care m-au trimis la spitalul din Piatra Neamţ pentru recuperare. De când am ajuns acolo, timp de o lună şi jumătate am făcut zilnic febră de 39-40 de grade. Nimeni nu ştia care este motivul. În tot acest timp, m-am umplut de escare pentru că nu eram întors la timp. Salteaua era din burete şi mă înfierbântam imediat. Şi, cum eram neîngrijit, am început să fac băşici în zonele sensibile, adică pe şolduri, călcâie, spate şi la noadă. Băşicile se spărgeau după un timp şi lăsau în urmă carne vie”, şi-a amintit Răzvan.

“La Târgu Mureş s-a constatat că nu aveam coloana fixată!”

Salvarea a găsit-o în spitalul din Târgu Mureş. Unde a suferit alte intervenţii chirurgicale şi care i-au redat speranţa că poate merge din nou. „Părinţii nu au mai suportat şi au decis să mă ducă la spitalul din Târgu Mureş. A fost mare scandal cu doctoriţa care nu-mi accepta transferul. Le spunea părinţilor că degeaba mă duc acolo, că nu mai am mult de trăit. În cele din urmă, am obţinut transferul. Când m-au văzut cei de la Târgu Mureş au rămas îngroziţi. Eram plin de răni. La radiografie, au constatat că nu aveam coloana fixată, ci doar clavicula, din cauza asta făceam temperatură de 39 de grade. Mi-au făcut analize şi a doua zi din nou la operaţie. Am intrat în sală liniştit pentru că mai trecusem o dată prin asta. Au fost nevoiţi doctorii să repare tot ce mi-au făcut la Iaşi. Mi-au pus o tijă de şase centimetri să-mi susţină coloana. Operaţia a durat nouă ore. Cu ceva noroc, operaţia a fost un real succes. Cam două luni am stat la Târgu Mureş. În tot acest timp, mi-au îngrijit majoritatea escarelor. Însă, după trei, patru zile mi s-a desfăcut operaţia, am făcut un hematom şi am suferit o nouă intervenţie chirurgicală. Iar m-au adormit, iar m-au cusut, devine o obişnuinţă pentru mine să fie în sala de operaţie… În tot acest timp, mi-au murit cele două bunici şi nu am putut merge să le conduc pe ultimul drum pentru că eram internat şi paralizat de la piept în jos cu dublă fractură cervicală”, ne-a spus Răzvan. (NU RATA: EXCLUSIV Ce a ascuns milionarul Vasile Turcu înainte să se spânzure! ”Îi era teamă că va paraliza!”)

“Muşchii erau legumă şi nu aveam deloc putere”

Răzvan Nechita a ajuns acasă după şase luni de chin. Şi a trebuit să înveţe să se descurce singur. „Am fost externat aproape de Crăciun. Din iulie, de când am avut accidentul, am stat doar prin spitale. Am ajuns acasă şi mi-a fost foarte greu să mă acomodez. Nu ştiam nimic despre paralizii şi ce trebuie să fac, ce am voie şi ce nu… Cam un an am stat acasă pentru că nu puteam duce nicăieri, aveam o escară pe şold, nu-mi mai trecea şi nu am fost primit cu răni la recuperare. Abia în 2004 m-am dus la spitalul din Târgu Mureş pentru a-mi scoate plăcuţa de la spate. Tot în acelaşi ani am fost pentru prima dată la recuperare. Totul era nou şi greu pentru mine, mai ales în sala de gimnastică. Muşchii mei erau legumă şi nu aveam deloc putere. Dar, cu timpul am prins putere, iar în prezent mă simt mult mai bine. Am forţă mai multă în braţe, dar nu suficientă pentru a mă descurca singur. Nu pot mişca degetele încă…”, a mărturisit Răzvan.

Are nevoie de 20.000 de euro pentru operaţie

Răzvan Nechita nu a mai reuşit să meargă la recuperare din 2010. Are nevoie, urgent, de o intervenţie chirurgicală în Austria. Care costă 20.000 de euro. Aşa că, prin intermediul CANCAN.RO, site-ul nr. 1 din România, cere sprijinul tuturor celor care-l pot ajuta. Vrea să ducă o viaţă normală şi are nevoie de ajutorul oamenilor cu suflet.

“Cam aşa mi-am petrecut adolescenţa, prin centre de recuperare… Chiar dacă am suferit mult, apa tot îmi place, sunt înnebunit după apă, mai ales după cele limpezi cum este Lacul Bicaz… În Austria se poate face o operaţie ce m-ar putea ajuta în recuperare. Intervenţia costă 20.000 euro. În speranţa că cineva îmi va putea întinde o mână de ajutor vă las datele mele. Multumesc din suflet!”, a încheiat, plin de optimism, Răzvan Nechita.

NR cont BCR: RO97RNCB0197087874980001

Număr de telefon: 0743.417.820