Noi descoperiri terifiante făcute de cercetători despre noul coronavirus! Lista organelor atacate de boala rară apărută în China
Au fost făcute noi descoperiri terifiante făcute de cercetători despre noul coronavirus. Câțiva specialiști au dezvăluit lista organelor atacate de boala rară apărută în China și au vorbit despre recuperarea unui fost pacient infectat cu COVID-19 care este destul de lungă și delicată.
Citește și: Primul vaccin românesc împotriva coronavirusului ar putea apărea pe piață anul viitor
Lista organelor atacate de noul coronavirus (SARS-CoV-2)
Potrivit unor noi cercetări despre COVID-19, finalizate de curând de oamenii de știință, pe lângă afecţiunile respiratorii care îi fac pe bolnavi să întâmpine mari dificultăţi atunci când respiră, boala rară apărută în China atacă multe sisteme de organe. Și, din nefericire, au spus oamenii de știință, în anumite cazuri, infecția cu SARS-CoV-2 provoacă distrugeri catastrofale.
“Credeam că era doar un virus respirator. S-a dovedit că atacă însă şi pancreasul. Atacă şi inima. Atacă şi ficatul, creierul, rinichii şi alte organe. Nu am înţeles aceste lucruri la început”, a declarat medicul Eric Topol, cardiolog şi directorul Scripps Research Translational Institute din La Jolla, din California, au relatat jurnaliștii de la Agerpres.
Nu rata: RECORD. SUA au raportat pentru prima dată peste 40.000 de cazuri de coronavirus într-o singură zi
În plus, au mai avertizat specialiștii, în afară de dificultăţile respiratorii, persoanele diagnosticate cu noul coronavirus pot experimenta tulburări de coagulare a sângelui, care pot să ducă la accidente vasculare cerebrale, dar şi la inflamaţii severe, care afectează apoi numeroase organe interne. De asemenea, COVID-19 poate să ducă la apariția unor complicaţii neurologice, care variază de la migrenă, ameţeală şi pierderea gustului şi a mirosului până la convulsii şi stări de confuzie. Din păcate, recuperarea poate fi lentă, incompletă şi costisitoare, cu un impact uriaş asupra calităţii vieţii pacientului.
În cadrul unui interviu, medicul Sadiya Khan, cardiolog la Northwestern Medicine din Chicago, a atras atenția asupra manifestărilor ample şi diverse ale virusului mortal din China, spunând despre ele că sunt oarecum unice. În cazul gripei, oamenii cu boli cardiace preexistente sunt cei care prezintă riscuri mari de a suferi complicaţii medicale, a precizat specialista, conform sursei citată mai sus. Ceea ce surprinde însă în cazul acestui nou tip de coronavirus este dimensiunea amplă a complicaţiilor pe care le provoacă în afara zonei plămânilor.
Sadiya Khan consideră că asupra sistemelor medicale va exista o mare povară în viitor, din cauza cheltuielilor cauzate de îngrijirea persoanelor care au supravieţuit maladiei rare SARS-CoV-2, care poate duce la deces.
Află și: Cântăreața Nico, după testul de coronavirus făcut din izolare: “Așa este legea!”
Recuperare destul de lungă și delicată după vindecarea de coronavirus
Persoanele care au contractat noul coronavirus și au ajuns la terapie intensivă sau au fost conectate la ventilatoare timp de mai multe săptămâni vor trebui să petreacă timp suplimentar în secţii de recuperare ca să își recapete mobilitatea şi forţa fizică.
“Poate fi nevoie de până la şapte zile pentru fiecare zi în care ai fost spitalizat, pentru a-şi recăpăta puterea de dinainte. Acest proces e cu atât mai greu cu cât pacientul este mai în vârstă şi este posibil să nu îşi mai recuperezi niciodată funcţiile complete”, a mai declarat Sadiya Khan, cardiolog la Northwestern Medicine din Chicago.
După ce medicii și-au concentrat eforturile asupra minorităţii de pacienţi care au experimentat forme severe ale bolii, acum, ei au început să îşi îndrepte tot mai mult atenţia şi asupra nevoilor pacienţilor care nu au fost destul de afectaţi pentru a necesita spitalizare, dar care continuă să sufere la câteva luni după ce au fost infectaţi. În prezent, sunt în plină desfăşurare o serie de studii pentru a înţelege efectele pe termen lung ale infectării cu SARS-CoV-2, a declarat Jay Butler, directorul adjunct al departamentului de boli infecţioase din cadrul Centers for Disease Control and Prevention (CDC) din Statele Unite, joi, 25 iunie într-o conferinţă telefonică.
“Am primit rapoarte anecdotice despre oameni care acuză oboseală persistentă şi dificultăţi respiratorii. E greu de spus cât timp vor dura aceste manifestări”, a afirmat Jay Butler, directorul adjunct al departamentului de boli infecţioase din cadrul Centers for Disease Control and Prevention (CDC) din Statele Unite.
Descoperă și: S-au dus concediile în străinătate după creșterea infectărilor cu noul coronavirus?
Deşi simptomele noului coronavirus dispar de obicei în două sau trei săptămâni, un procent estimativ de 10% dintre pacienţi au parte de simptome prelungite, a dezvăluit medicul Helen Salisbury de la Universitatea Oxford, într-un articol publicat joi în British Medical Journal.
Specialista britanică afirmă că mulţi dintre pacienţii ei au radiografii toracice normale şi nu prezintă urme de inflamaţii, dar tot nu sunt complet recuperaţi.
“Dacă în trecut puteai să alergi 5 kilometri de trei ori pe săptămână şi acum simţi că ţi se taie respiraţia după ce ai urcat un singur etaj pe scări sau dacă tuşeşti neîncetat şi eşti prea epuizat pentru a reveni la muncă, atunci teama că s-ar putea să nu mai revii niciodată la sănătatea de dinainte este foarte reală”, a explicat ea.
Problemele neurologice provocate de COVID-19 – nu se știe dacă sunt temporare sau permanente
Medicul Igor Koralnik, directorul departamentului de boli neuroinfecţioase de la spitalul Northwestern Medicine din Chicago, a analizat actuala literatură ştiinţifică din acest domeniu şi a descoperit că aproximativ jumătate dintre pacienţii spitalizaţi cu COVID-19 prezintă complicaţii neurologice, precum ameţeală, vigilenţă scăzută, probleme de concentrare, tulburări ale mirosului şi gustului, convulsii, accidente vasculare cerebrale, stare de slăbiciune şi dureri musculare.
Doctorul Koralnik, ale cărui descoperiri au fost publicate în Annals of Neurology, a creat o clinică ambulatorie de tratare a pacienţilor cu COVID-19 ca să afle dacă aceste probleme neurologice sunt temporare sau permanente.
Sadiya Kahn a făcut şi o paralelă între noul coronavirus şi HIV, virusul care declanşează SIDA, considerând că cea mai mare parte a atenţiei opiniei publice s-a orientat iniţial asupra deceselor.
“În anii recenţi, am fost foarte concentraţi asupra complicaţiilor cardiovasculare şi asupra supravieţuirii pacienţilor cu HIV”, a precizat Sadiya Khan, cardiolog la Northwestern Medicine din Chicago.
Conform unui bilanț făcut public azi, 27 iunie, în jurul orei 10:30, la nivel mondial există 9.912.514 de cazuri confirmate cu noul coronavirus, iar bilanțul victimelor răpuse de această maladie cumplită a ajuns la 497.067. Alți 5.362.500 de oameni s-au recuperat după ce au contractat COVID-19. SUA, Brazilia, Rusia, India și Regatul Unit rămân în continuare cele mai afectate state de boala rară apărută la sfârșitul anului trecut în China. În România avem 25.697 de infectări, iar bilanțul morților a ajuns la 1.579.