Muzeul Ţăranului Român. Află lucruri pe care puţini le ştiau despre această clădire

Muzeul Ţăranului Român este un muzeu naţional de arte şi tradiţii populare, care se află în  Bucureşti. Patronat de Ministerul Culturii, muzeul păstrează şi expune numeroase colecţii de obiecte şi monumente ale culturii materiale şi spirituale. Acesta este situat pe Șoseaua Kiseleff, din sectorul 1 al Capitalei, în apropierea Muzeului Național de Geologie și a Muzeului Național de Istorie Naturală Grigore Antipa. Totodată,  se află pe lista monumentelor istorice și și-a păstrat, de-a lungul istoriei, scopul inițial, acela de muzeu.

Muzeul Ţăranului Român din Bucureşti, în forma lui actuală, a fost înfiinţat în anul 1990. Înainte de această dată, se poate vorbi şi de alte încercări şi începuturi ale muzeului. În 1864, Alexandru Ioan Cuza a pus bazele Muzeului Naţional de Antichităţi, precursorul actualului Muzeu al Ţăranului Român. Apoi, încă din anul 1906 a luat naștere Muzeul de Etnografie, Artă Naţională, Artă Decorativă şi Industrială, denumit popular Muzeul de la Șosea, iar director era Alexandru Tzigara-Samurcaș, un eminent istoric de artă, care a contribuit la prestigiul instituţiei. Șase ani mai târziu, după un act semnat de Carol I, s-a început construcția sediului actual al muzeului, amplasat pe locul fostei monetării a statului, sub îndrumarea arhitectului Nicolae Ghica-Budești și a directorului Alexandru Tzigara-Samurcas. Construcția s-a întrerupt de mai multe ori, astfel că lucrările s-au extins pe o durată de 29 de ani. Astfel, muzeul a fost finalizat în anul 1941.

CITEŞTE ŞI: ISTORIA FASCINANTĂ A PALATULUI CEC, O EMBLEMĂ A ”MICULUI PARIS”

Realizată în stil neoromânesc și inspirată din tradiția brâncovenească, fațada muzeului conține mai multe elemente definitorii ale acestui stil arhitectural, printre care se regăsesc ferestrele cu arcade, coloanele și motivele florale. Clădirea are și un turn central care amintește de clopotnițele vechilor mănăstiri.

Ce a primit o clientă, după ce a comandat piept de pui în...

Ce se întâmplă cu toți pensionarii din România cu pensii mai mici de...

Muzeul Ţăranului Român, una dintre cele mai impresionante clădiri din Bucureşti

Oficial, primul nume al muzeului a fost “Muzeul de Etnografie, de Artă Națională, Artă Decorativă si Artă Industrială”, urmat de “Muzeul de Etnografie si Artă Națională” și “Muzeul de Artă Națională Carol I”.

În perioada comunistă, clădirea a adăpostit Muzeul Lenin-Stalin, apoi Muzeul Partidului Comunist Român. În ultimii ani ai comunismului, muzeul a devenit un soi de omagiu muzeal al președintelui Nicolae Ceaușescu. În această perioadă, colecțiile muzeului au fost adunate în clădirea Palatului Știrbey din Calea Victoriei, acolo unde au alcătuit Muzeul de Artă Populară al Republicii Socialiste România sub conducerea lui Tancred Bănăţeanu. Ulterior, bunurile au ajuns în depozitele Muzeului Satului.

După anul 1990, la inițiativa ministrului culturii de la acea vreme, Andrei Pleșu, s-a revenit din nou asupra temei etnografice, astfel că a luat naștere Muzeul Țăranului Român, sub conducerea directorului Horia Bernea. Viziunea primului său director a poziționat muzeul ca fiind primul muzeu de autor din România și un loc favorabil afirmării individualităților.

VEZI ȘI: HOTELUL INTERCONTINENTAL, REDENUMIT ȘI RENOVAT. PROIECTUL „GRAND HOTEL” VA COSTA MILIOANE DE EURO

Șase ani mai târziu, instituţia a primit titlul de Muzeu European al anului, iar în anul 2004, premiul Mihai Băcescu pentru patrimoniu, obţinut pentru proiectul de promovare a patrimoniului cultural intitulat „Ţinuturile României – Ţara Haţegului”.

În prezent, Muzeul Țăranului Român deţine una dintre cele mai bogate colecţii de obiecte ţărăneşti din România și adăpostește peste 100.000 de piese, clasate pe colecții de ceramică, de port, țesuțuri pentru interior, mobilier, fier și feronerie, dar și obiecte religioase, din toate provinciile românești.  Mai mult, Muzeul conține și o Arhivă de Imagine în care se regăsesc fotografii vechi. Cea mai importantă dintre colecţii este, de departe, cea de ceramică care cuprinde un număr de aproximativ 18.000 de piese. În această colecţie se regăsesc obiecte precum: oale pentru sarmale, oale pentru prins lapte, oale pentru fiert magiunul, cratiţe sau vase pentru friptură, forme pentru cozonac și ulcioare de apă.

Muzeul organizează şi ateliere de creativitate, prin care invită școli, grădinițe, licee și fundații, la activităţi de desenat, pictat, povești, cusut și țesut, vizite și lucru în sălile muzeului.