Motivul pentru care Mitică Popescu a stat trei ani în spatele gratiilor! Mărturisiri dureroase din închisoare: „Ne mâncau de vii”
Mitică Popescu a fost unul dintre actorii celebri ai României. S-a stins din viață la vârsta de 86 de ani, iar trecerea sa în neființă a lăsat un gol mare. Actorul s-a făcut cunoscut prin talentul lui și a bucurat ani de zile publicul, fiind în lumina reflectoarelor. Însă, puțini sunt cei care știu că actorul a avut parte și de experiențe neplăcute în viață, cum ar fi faptul că timp de trei ani a stat în spatele gratiilor.
Pe vremea când avea doar 23 de ani, Mitică Popescu a avut câteva probleme cu legea. Actorul a fost ridicat de Securitatea comunistă și condamnat la închisoare pentru trei ani, acuzat fiind de „nedenunţare de acte preparatorii pentru trecerea frontierei”.
Mai exact, Mitică Popescu a fost arestat după ce a participat la o petrecere la care se aflau și câțiva oameni care voiau să părăsească țara. Chiar dacă nu avea nicio legătură cu aceștia și nici nu știa nimic despre planurile lor, actorul a fost arestat și condamnat.
„Eram la nişte vecini, de un Sfântul Ştefan, la onomastica unui prieten. Din una-n alta, cum povesteşti la întâlnirile astea tot ce-ţi trece prin minte, unii au spus că vor să plece în America. Eram în 1958. Îţi dai seama. Mie mi-a intrat pe o ureche şi mi-a ieşit pe cealaltă.
După câteva zile mă trezesc umflat de Securitate. Că eu n-am ştiut că ăia vor să fugă din ţară? «N-am ştiut». Că au trimis o scrisoare la Ambasada Americii, n-am ştiut? «Nu, n-am ştiut.» « Aţi discutat lucrurile astea între voi; n-ai auzit?» « Nu.» «N-ai auzit… Lasă că-ţi spunem noi. Uite că noi ştim!»
E o tâmpenie. Nu înţelegi că n-am avut niciun gând să fug?! D-aia mi-au şi dat doar trei ani. Ceilalţi au luat între opt şi 12 ani. Eu am luat minimum de pedeapsă. Alta mai mică nici nu exista”, declara Mitică Popescu.
„Mâncai cel mai bine când visai”
Anii în care a stat în spatele gratiilor au fost grei pentru Mitică Popescu. Marele actor spunea că a îndurat condiții precare, chinuri și multă muncă. Deținuții erau tratați foarte prost, iar mulți dintre ei cedau. Pe lângă lipsa de hrană și odihnă, erau exploatați și puși să muncească mult.
„Mâncai cel mai bine când visai. Apa pe care o beam era scoasă direct din Dunăre, iar tânţarii ne mâncau de vii. După arestare, o perioadă nu ne-au scos la muncă. Aşa era atunci. În vară, prin iunie, ne-au mutat, însă, de la Jilava la Periprava, la munci agricole, la porumb.
E drept că n-am stat acolo decât vreo trei luni, până în septembrie. Pe urmă, ne-a mutat iar, în Balta Brăilei, la Salcia, într-o colonie de muncă – am lucrat la dig, la canalele de desecare. La Salcia am stat până în noiembrie 1961, când m-au liberat.”, mai spunea Mitică Popescu.