Elena Ceaușescu, născută în satul Petrești, județul Dâmbovița, între 1916 și 1919, a rămas în memoria colectivă drept una dintre figurile cele mai controversate din istoria recentă a României. Ascensiunea ei dintr-un mediu rural sărac până la statutul de soție a conducătorului suprem al țării și, ulterior, la poziția de „academician” al regimului comunist, este încărcată de controverse.
La vârsta de 17 ani, Elena a părăsit satul natal pentru a-și încerca norocul în București, urmând exemplul multor tineri din mediul rural. A început să lucreze ca ucenică într-o fabrică de textile și, cu ajutorul fratelui său, a intrat în contact cu cercurile comuniste marginale de la acea vreme. A fost o perioadă în care Partidul Comunist Român era ilegal și activitatea sa era limitată la grupuri restrânse de simpatizanți.
Citește și: DAN DIACONESCU UIMEȘTE: „DACĂ CEAUȘESCU FĂCEA TALK SHOW, ERA ȘI ACUM PE FUNCȚIE”
Provenind dintr-o familie modestă, cu patru hectare de pământ și o gospodărie tipică vremurilor, Elena, cunoscută în sat drept „Păsărica,” a fost caracterizată de un comportament neobișnuit pentru acea perioadă. Porecla și-a dobândit-o dintr-un motiv care a făcut furori după Revoluție: obiceiul ei de a nu purta lenjerie intimă a devenit subiect de zvonuri și ironii în comunitatea rurală. Această excentricitate a fost susținută și de mărturii locale care sugerau o personalitate retrasă, dar cu un aer aparte, fiind adesea văzută pierzându-și orele în pădure sau în clopotnița satului.
După ce a venit la Capitală, Elena a avut o relație cu Marin Ceaușescu, fratele lui Nicolae Ceaușescu, înainte de a-l cunoaște pe cel care avea să devină soțul ei. Relația cu Marin a facilitat apropierea de Nicolae, iar cei doi s-au cunoscut la un bal muncitoresc în 1939. Într-un gest romantic care i-a câștigat inima Elenei, Nicolae ar fi cumpărat suficiente cărți poștale pentru ca aceasta să fie desemnată „Regina Muncii” în cadrul unui concurs organizat la eveniment.
De la început, relația dintre Elena și Nicolae a fost una pasională și marcată de dificultăți. Pe când Nicolae se afla în închisoare pentru activitățile sale comuniste ilegale, Elena a continuat să-l viziteze, reușind chiar să mituiască gardieni pentru momente de intimitate. Această dedicație a fost însă sancționată de partid, iar Elena și-a pierdut funcțiile mărunte pe care le deținea, precum și locul de muncă în fabrică.
După eliberarea lui Nicolae, cuplul a continuat relația și, în 1947, cei doi s-au căsătorit. Ceremonia a fost una simplă, lipsită de tradiții religioase, specifică valorilor promovate de ideologia comunistă. La acel moment, Elena era deja însărcinată în șapte luni cu primul lor copil, Valentin.
SURSA FOTO: Fototeca online a comunismului românesc
Citește și: LIVE TEXT ALEGERI PREZIDENȚIALE 2024. PREZENȚA LA VOT A ROMÂNILOR, DIN ORĂ ÎN ORĂ