Evaluare Națională 2019. Adolescenții care susțin examenul de Capacitate mai au puține ore la dispoziție ca să își verifice cunoștințele. Marți, 18 iunie, ei vor rezolva subiectele de la limba și literatura română, însă, până atunci, ei pot să parcurgă unele modele de subiecte care le-ar putea fi de folos ulterior.
Citește și: Evaluarea Națională 2019. Calendarul examenului de Capacitate
Atât în galeria foto a articolului, cât și pe subiecte2018.edu.ro puteți vedea și rezolva varianta primită de adolescenții care au susținut anul trecut examenul de Capacitate. Subiectele de la Evaluarea Națională pentru română din 2018 nu i-au pus foarte mult în dificultate pe candidați.Conform statisticilor de la Evaluarea Națională 2018: 63.1% dintre elevi au obținut note peste 5 la Evaluarea Națională la română, comparativ cu matematica, unde procentul a fost de 33.1%.
Citește și: Admiterea liceu 2019. Cum se calculează media de admitere la liceu
În general, la SUBIECTUL I de la Limba și literatura română, elevilor li se dă un text dintr-o operă – fie în versuri, fie în proză sau poate fi un text dramatic. Este un subiect cotat cu 40 de puncte, care are două părți:
Prima parte – I. A) are de obicei șase subpuncte, fiecare notat egal, cu câte 4 puncte, prin urmare, rezolvarea lor corectă i-ar aduce elevului 24 de puncte. La această parte a testului se verifică de obicei:
– chestiuni de vocabular – elevilor li se cer să dea sinonime, antonime, paronime pentru două-trei cuvinte indicate în text;
– cunoștințele de ortografie și punctuație – se cere motivarea folosirii unui semn de punctuație sau a unei cratime
– îmbogățirea vocabularului – candidaților li se cere să indice modul de formare a unor cuvinte derivate sau să formeze familia lexicală
–noțiuni de fonetică – diftongi, triftongi, despărțire în silabe, sunete vs grupuri de litere etc. De obicei li se cere să transcrie cuvinte din textul dat care au particularitățile cerute.
– înțelegerea textului – li se poate cere formularea unor idei principale sau secundare, să redea înțelesul unei secvențe, să-i comenteze înțelesul, să răspundă unei întrebări pe marginea textului dat, să dea exemple de figuri de stil din text, să explice rolul lor sau valoarea stilistică a unor cuvinte.
Partea a doua – I. B) este o compunere literară pe baza textului dat și verifică anumite cunoștințe de teorie literară căpătate de elev în ciclul gimnazial. I se poate cere să facă rezumatul textului, să caracterizeze un personaj, să încadreze textul într-un anumit gen sau specie literară argumentând trăsăturile cu exemple concrete. Se indică de obicei un număr minim de cuvinte pentru acest text. Pentru această compunere – considerată adesea cea mai dificilă parte a probei – se acordă 16 puncte.
La SUBIECTUL al II-lea, elevilor li se dă un nou text, adesea non-literar: poate fi un text științific, un articol de presă, o cronică. Acest subiect are acordate 36 de puncte și de asemenea se împarte în două părți:
II A) – Este partea care din nou are de obicei șase cerințe de câte 4 puncte, deci elevul ar lua din rezolvarea corectă 24 de puncte. La această parte a testului se verifică de obicei.
II B) – Este o compunere liberă, căreia i se indică un număr minim, respectiv maxim de cuvinte, și în care elevului i se cere să relateze sau să imagineze o întâmplare, un dialog, o situație pe o temă care este sugerată cumva de textul de la subiectul al II-lea. Aici elevii pot obține 12 puncte, dar trebuie să fie foarte atenți la formularea exactă a cerinței: dacă este vorba de o povestire a unor întâmplări reale sau nu, dacă trebuie să folosească dialogul sau nu, dacă li se indică persoana la care trebuie să relateze etc.
În final, restul de 14 puncte se acordă pentru aspectul general al lucrării – greșeli de punctuație și ortografie, coerență, stil adecvat, așezare în pagină etc. Zece puncte se acordă din oficiu, astfel că o lucrare perfectă va lua 100 de puncte.