Milionarul Sandu Feig, afaceri suspecte cu Schitul Darvari. Da 3.000 pe luna pentru trei cladiri din centrul Capitalei!

Sandu Feig a parafat afacerea in anul 1997, cand a incheiat cu Schitul Darvari, aflat in subordinea BOR, doua contracte. Primul, de comodat, ii dadea dreptul fostului patron de la Bucuresti-Berlin sa foloseasca gratuit, timp de o suta de ani, terenul de 310 metri patrati si constructiile din Pasajul Telefoanelor, zona emblematica a Bucurestiului, intre Calea Victoriei si Biserica Enei. Practic este vorba despre cladirea in care a functionat zeci de ani Hotelul Muntenia, dar si cele doua cladiri invecinate. Prin al doilea contract, de aceasta data de sponsorizare, Feig se angaja sa plateasca lunar bisericii modica suma de 3.000 de dolari, apoi suma sa se dubleze, dupa ce investitorul ar fi daramat imobilele din perioada interbelica pentru a ridica o noua constructie. Documentele au fost avizate de Preafericitul Patriarh Teoctist si de Teodosie Snagoveanu, pe atunci episcop-vicar. Evident, Feig s-a ocupat de toate documentele si litigiile cu chiriasii, pe care a reusit sa-i evacueze din imobile dupa opt ani de procese. Atunci cand a solicitat Schitului Darvari titlul si actele de proprietate asupra terenului, preotii au refuzat insa sa i le dea, spunand ca investitorul a vrut sa pagubeasca biserica. Au urmat mai multe procese cu institutia reprezentata de fetele bisericesti, toate castigate de afacerist. Nici amenintati cu executarea silita, clericii n-au vrut sa predea actele, propunandu-i lui Feig sa transforme cele doua contracte intr-unul singur, de inchiriere. Cum acesta ar fi fost la pretul pietei, cateva mii de euro metrul patrat, Feig a refuzat, pentru ca a platit deja peste 500.000 de dolari pentru un teren in buricul Bucurestiului din care n-a castigat nimic pana acum. Chiar daca pe hartie a iesit victorios in toate litigiile cu BOR, afaceristul nu a putut obtine autorizatiile si avizele necesare ridicarii unui hotel de lux, Muntenia International, business in care s-a asociat cu un grup de investitori. In plus, la parterul uneia dintre cladirile parasite functioneaza cateva mici afaceri, o pizzerie si un atelier, iar patronii de acolo spun ca ei sunt proprietarii de drept ai locurilor respective si nu vor sa paraseasca cladirea „cumparata” pentru 100 de ani. Bani din televizoare color Sandu Feig a facut avere, in anii 90, exploatand pasiunea romanilor pentru televizoarele color, foarte rare in vremea dictaturii lui Nicolae Ceausescu. Intre magazinele Unirii si Cocor, afaceristul a deschis Bucuresti-Berlin, care a spart piata cu televizoarele Goldstar, apoi cu casete video si alte produse electronice. Cand afacerea a picat din cauza concurentei acerbe, Feig s-a orientat spre un lant de brutarii si importuri de votca. Va mai amintiti de Sandu Feig de la „BB”?