Miercuri, 24 iunie, mare sărbătoare pentru credincioşi! E cruce roşie

Sărbătoare cu cruce roşie în calendarul ortodox. Creştinii prăznuiesc miercuri, 24 iunie 2020, Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul. În tradiţia populară, această zi mai poartă denumirea de Drăgaica sau Sânzienele.

Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul (24 iunie), o sărbătoare importantă

Sfântul Ioan Botezătorul este una dintre cele mai importante figuri din universul creştin ortodox. Biserica i-a dedicat acestuia şase sărbători: Naşterea lui (24 iunie), Zămislirea lui (23 septembrie), Tăierea Capului (29 august), Soborul lui (7 ianuarie – ziua în care cei care îi poartă numele îşi celebrează onomastica), Prima şi a Doua aflare a capului lui (24 februarie( şi a Treia aflare a capului lui (25 mai).

Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul este, însă, sărbătoarea legată de cele mai multe tradiţii, obiceiuri şi superstiţii din popor şi de binecunoscuta Noapte a Sânzienelor.

Tradiţii, obiceiuri şi superstiţii de Sânziene

Încă din cele mai vechi timpuri, se crede că în Noaptea Sânzienelor, ielele îşi fac apariţia, iar cine are neşansa să le vadă fie va amuţi, fie va înnebuni. Ielele sunt considerate fiinţe supranaturale care iau forma unor femei deosebit de frumoase şi umblă prin păduri noaptea. Se spune că ele vestesc adevăratul început al verii şi că oamenii trebuie să sărbătorească cum se cuvine şi să nu muncească în această zi.

Totodată, azi se culeg ierburile medicinale, iar fetele nemăritate se duc la câmp şi culeg „sânziene”, flori mici şi galbene din care împletesc cununi. Acestea vor fi agăţate de poarta casei, având un rol protector asupra gospodăriei.

Totodată, pentru a afla cum arată ursitul lor, fetele tinere îşi vor pune sub pernă câteva din aceste flori, în noaptea de Sânziene. În unele zone ale ţării, tinerele care nu s-au măritat aruncă pe acoperişul casei cununile împtetite de sânziene, iar dacă o cunună va rămâne acolo, se va căsători în curând.

În zona Olteniei, există obiceiul „Dansului Drăgaicei”. Un grup de 5 până la 10 fete se adună, iar una dintre ele va fi numită Drăgaica. Aceasta este gătită ca o mireasă şi împodobită cu spice de grâu. Celelalte se vor îmbrăca în alb, dar îşi vor învălui faţa cu voal, pe care vor fi cusute sânziene.

Alaiul de fete va merge să cutreiere satul, iar la fiecare răscruce, tinerele se opresc, cântă şi dansează. Se presupune că prin aceste obicei, satul va fi ferit de rele, iar roadele vor fi îmbelşugate.

O altă superstiţie spune că dacă cucul va înceta să mai cânte înainte de ziua Sânzienelor, atunci vara care urmează va fi una secetoasă.