Luni s-au implinit 33 de ani de la punerea in functiune a primului tronson de metrou. Pe 16 noiembrie 1979 metroul a pornit, cu gajul fostului dictator Nicolae Ceausescu, in prima sa calatorie prin Bucuresti pe sectiunea Semanatoarea – Timpuri Noi.
De mai bine de 30 de ani, trenurile de metrou gonesc cu viteza pe sub bulevardele Bucurestiului, raspunzand cerintelor tot mai mari ale unui transport public modern.
Anual, peste 170 milioane de calatorii se fac cu metroul si, conform studiilor, numarul celor care aleg acest mijloc de transport este in continua crestere.
Din 1979, ani la rând, reteaua de metrou s-a imbogatit cu noi tronsoane, raspunzand cerintelor tot mai mari ale unui transport public modern.
Primul tronson de metrou, cunoscut ca si Magistrala I, a avut 8,1 kilometri si sase statii – Semanatoarea, Grozavesti, Eroilor, Izvor, Piata Unirii (1), Timpuri Noi – plus un depou. De altfel, pana la data de 19 decembrie 1979, cand Ceausescu a taiat oficial panglica de inaugurare, metroul bucurestean a fost „testat”de calatori.
La 15 februarie 1972 – se hotaraste instituirea unei comisii care sa elaboreze propuneri concrete privind realizarea metroului.
La 25 noiembrie 1974 – se hotaraste declansarea lucrarilor premergatoare: studii, analize, proiecte.
In februarie 1975 – se înfiinteaza Intreprinderea Metroul Bucuresti care avea rolul de constructor al intregii retele de transport.
Dupa aceasta data incepe construirea tunelurilor si incepe proiectarea trenurilor. Metroul – ca si orice alta constructie a presupus si presupune existenta mai mult sau mai putin indelungata a santierului si datorita conditiilor mai putin confortabile “oferite” celor din zona lui de influenta sau aflati in trecere pe langa el, santierul ca atare nu a fost si nu este privit in general cu prea multa simpatie.
„Primul tarus” al santierului – cum se exprima constructorii – a fost batut la 20 septembrie 1975.
Dupa acest eveniment aveau sa treaca ceva mai mult de patru ani de santier si Bucurestiul intra in categoria primelor, la vremea aceea, vreo 60 metrouri in lume, sigur stiindu-se ca in 1974 Praga devenea al 50-lea oras cu metrou in functiune. Ritmul de constructie in aceasta prima etapa a fost de doi kilometri pe an, ceea ce in mod absolut nu inseamna prea mult, dar fata de o lucrare in premiera pe tara, constituia un ritm bun. In scurt timp ritmul de constructie avea sa se dubleze, pastrandu-se acelasi pana la încheierea lucrarilor si la ultima magistrala.
Reteua de metrou actuala masoara 69,20 de kilometri cale dubla, structurata pe patru magistrale, 51 de statii si patru depouri.
(Alex Saulea)