Tedy Ursuleanu este o tânără care a supravieţuit incendiului de la Colectiv, de acum fix doi ani, când au murit 64 de oameni. Nu poate uita coşmarul prin care a trecut în acea zi, dar şi mult timp după.
“Pielea topindu-se ca o peliculă subţire de ceară, mirosul de carne arsă, fumul negru acoperindu-ne chipurile, părul arzând mocnit în îmbrăţişarea focului, strigăte de durere şi disperare. Acestea sunt amintirile mele dintr-o seară de vineri, concertul la care mi-am văzut pentru ultima oară o parte din prieteni. M-am trezit într-un spital, după o lună şi jumătate, cu degetele amputate, în incapacitatea de a vorbi, hrănită artificial, cu arsuri de gradul 2B şi 3, pe 45% din suprafaţa corpului.În total peste 3 luni de spitalizare, numeroase operaţii de amputare, plastie şi reconstrucţie, sute de ore de kinetoterapie pentru a-mi putea recăpăta mobilitatea braţelor şi a capului, în încercarea de a duce o viaţă cât mai aproape de normal, dar nimic din toate astea nu doare mai tare că amintirea zilei de 30 octombrie”, a dezvăluit Tedy pentru Adevărul.ro.
“Am fost şi la terapie de grup, şi individuală. În prezent, sunt monitorizată de psihiatrul Spitalului Militar, am şi medicamentaţie prescrisă. Am făcut o pauză de câteva luni crezând că nu mai am nevoie de pastile şi că sunt ok, dar acum iau din nou. A trebuit să continui tratamentul. Şi la psiholog merg, tot la Spitalul Militar. Mă duc de câte ori simt nevoia, nu am vizite programate.
Mi-am prins piciorul în ceva. Nu ştiu în ce mi-am prins piciorul, erau nişte chestii aruncate, căzute, nu ştiu, lângă intrare, dar mi l-am prins atât de tare încât nu am reuşit să mi-l eliberez oricât am încercat să mi-l smulg de acolo. Chiar şi în momentul în care au venit să mă scoată s-au chinuit foarte mult. Am zis că ies fără picior. Am zis «scoate-ţi-mă oricum de aici». M-am gândit că nu mai ies de acolo. În momentul în care am văzut că vine flacăra şi mi-am acoperit faţa cu mâinile, am simţit efectiv cum sunt înconjurată de un val de căldură. Îmi auzeam părul sfârâind. Atunci mi-am zis că asta a fost tot. Eram ferm convinsă că nu voi ieşi de acolo”, a povestit Tedy pentru Adevărul.ro.
”La Spitalul Colţea ne-au tăiat hainele. Cred că eram în stare de şoc pentru că mi se umflaseră mâinile şi faţa, mi se închideau ochii şi tremuram necontrolat. Îmi atârna pielea de unghii şi nu vedeam mare parte din degete. Îmi tăiau ceva dimprejurul unghiilor şi mă uitam aşa, printre gene, să văd ce se întâmplă”, a mai spus tânăra.