Mărturii cutremurătoare ale fiicei jandarmului decedat la Târgu Mureș: „L-am sunat şi pur şi simplu plângea de durere la telefon. Nu i-au dat nici apă.”

Mărturii cutremurătoare ale Denisei Jurje, fiica jandarmului decedat în timpul unui accident rutier. Bărbatul, care a ajuns conștient la spital, vorbind la telefon cu familia lui, a murit, subit, după intervențiile chirurgicale aplicate de specialiști. Fiica lui  face acuzații șocante la adresa medicilor.

Daniel Jurje a fost victima unui accident rutier produs vineri, 13 noiembrie, în timp ce se deplasa într-o misiune, alături de un coleg, la Sovata. Jandarmul a fost transportat la Spitalul de Urgenţă din Târgu Mureş, acolo unde a suferit cel mai mult, spune fiica lui.

„Am sunat şi mi-au spus că este destul de ok, îmi zicea că o să fie bine, că are nevoie numai de un CT şi apoi o să vină acasă. Am stat în faţa spitalului. Nu mi-a spus nimeni nimic, nici mie nici mamei mele. Nu s-a deranjat aproape nimeni să ne bage în seamă. A venit colegul lui cu care a fost în misiune, ne-a dat centura şi ce mai avea. I-am dat din nou mesaj lui tati, l-am întrebat cum se simte, a zis că acum începe se simtă durerile de fapt. A zis că îl bagă la un CT, urmând să afle ce are cu adevărat.

I-au făcut CT-ul, l-au scos din zona roşie, din câte mi-a spus el şi aştepta rezultatele. Îi mai dădeam câte un mesaj, încercam să aflu cum se simte. Medicii sau asistentele, cel puţin, nu ne spuneau absolut nimic. Am aşteptat şi-am aşteptat. Şi mi-au spus la un moment dat că i-au văzut la CT o fractură de bazin şi că ar avea o pată pe un plămân. Doctorul ne-a spus că ar fi fost o pneumonie la un plămân.

I-au făcut testul (COVID n.r.). Nu puteau să-l lase aşa pentru că avea dureri imense, şi i-au găurit genunchii cu bormaşina să-i bage nişte greutăţi să-i tragă şoldurile la loc. Pe viu. În anul 2020 facem intervenţii pe viu. Orice intervenţie ar fi, nu mai chinui sufletul ăla amărât după un accident. L-au pus în salon, nu i-au dat nici măcar o cană cu apă. După aceea mi-a spus tati că a venit un doctor, care le-a spus asistentelor să-i dea o cană cu apă.

L-am sunat şi pur şi simplu plângea de durere la telefon, îmi zicea că nu mai poate, nu mai rezistă. Voiam să îl ajut, dar nu aveam cum eram legată de mâini şi de picioare. Nu puteam să fac absolut nimic pentru el, iar cei care ar fi trebuit să-l îngrijească, respectiv asistentele, nici măcar nu se apropiau de el. Nu mai ieşise la baie de trei zile. Asistenta ne-a spus să-i luăm laxative. Ne-am dus la farmacie am luat. Apoi am sunat de la poarta spitalului.

Asistenta mi-a spus că am nevoie de răbdare, de multă răbdare că nu are cine să vină. Am sunat din nou după jumătate de oră, iar doamna asistentă mi-a spus să nu o mai deranjez că dacă nu a murit încă mai rabdă încă zece minute. Ce să rabde că după trei zile de chin el nu mai avea nicio putere. Nu mai putea nici să ridice mâna să mai apese pe butonul ăla nenorocit să vină cineva să-i facă un calmant”.

Marţi dimineaţă, în jurul orei 9.00, bărbatul a murit. Familia a fost anunțată abia la ora 11, de șefii jandarmului.

”Un om sănătos a murit cu zile. L-au băgat în mormânt cu zile, Nu-mi explic ce suflet pot să aibă, nu pot să le zic oameni, indivizii ăia din spitale să-şi bată joc de pacienţi, să-şi bată joc de sufletul unor oameni, iar nouă aparţinătorilor să ne zică că dacă n-o murit, mai rabdă. Până nu ajungi să dai piept cu sistemul şi să fii conştient de problemele pe care le are, n-ai de unde să ştii prin ce trece un om. Şi n-ai de unde să ştii disperarea pe care o ai în faţa nenorocitei ăleia de porţi. Nu doresc niciunui duşman să treacă prin ce am trecut eu şi familia mea. A ajutat pe toată lumea, dar pe el nu l-a ajutat nimeni. Mergea şi se băga pentru medicii de la SMURD când erau scandaluri, dar medicii din spital l-ai băgat în mormânt.Nu mă gândeam niciodată că o să ajungă aşa din cauza unor medici pe care mereu îi lăuda, tot timpul îi ridica în slăvi, îi vedea ca pe nişte sfinţi, dar care au ajuns, efectiv să fie călăii lui”,spune Denisa Jurje.

Tânăra a spus că va  urma toate demersurile necesare pentru a-I face dreptate tatălui său.