Mărturia emotionantă a lui ION BESOIU, în ultimul interviu

În ultimul interviu pe care l-a acordat, Ion Besoiu, cunoscut de generaţii întregi pentru rolul său memorabil în serialul „Toate pânzele sus“, a avut o rugăminte emoţionantă. Marele actor mărturisea că bătrâneţea începe să îşi spună cuvântul, dar şi că se roagă ca trecerea sa în nefiinţă să fie una uşoară.

„Nu mai am destula energie, sunt mai uzat fizic. Psihic, nu! Incep fiecare zi, cu aceeasi dorinta de a trai cat mai mult. In urma cu ceva timp am filmat pentru televiziune piesa “Livada cu visini”, in regia lui Alexander Lustig, si atunci cred ca a fost momentul in care m-am imbolnavit. S-a declansat un puseu de tensiune foarte puternic, a trebuit sa stau trei luni de zile in spital. De atunci incerc sa fiu mai rabdator cu mine. Frigul ma dispera, gheata ma face sa alunec. Nu mai e ca altadata. N-as putea sa spun ca ma cutremura finalul. Ma rog bunului Dumnezeu sa ma adune la dreapta lui fara dureri, fara suferinta, fara teama, impacat cu toate“, a mărturisit Ion Besoiu în ultimul său interviu acordat pentru Formula As, în urmă cu doar câteva zile.

Marele actor a jucat în peste 80 de filme

Ion Besoiu a jucat în peste 80 de filme, a trecut prin patru căsnicii şi a dus a dus o viaţă agitată. Marele actor s-a stins la 85 de ani, iar cel care l-a interpretat pe căpitanul vasului Speranţa din “Toate pânzele sus” decidea în ultimele momente ale vieţii „să fie mai răbdător cu el“. În ultimele clipe ale vieţii a fost bolnav, singur, a mers în baston şi a căutat pe cât a putut de mult să se ferească de frig.

Ion Besoiu a debutat în 1957. În anii ’70 a jucat în serialul „Toate pânzele sus“, în regia lui Mircea Mureşan, în care i-a avut ca parteneri pe actorii Ilarion Ciobanu şi Jean Constantin. Timp de 16 ani, a jucat pe scena Teatrului „Radu Stanca”, din Sibiu, după care s-a mutat la Bucureşti, unde a jucat la Teatrul „Lucia Sturza Bulandra” şi a fost, ulterior, timp de 12 ani directorul acestui teatru.

Cele mai cunoscute roluri ale sale sunt Cloşca, în „Procesul lui Horia” (1967), Serebreakov, în „Unchiul Vanea” (1983), Polonius, în „Hamlet” (1985), Oronte, în „Mizantropul” (1989), Corifeu, în „Antigona” (1993), Ferapont, în „Trei surori” (1995), Senecus, în „Caligula” (1996), şi Muhoiarov Ivan Matveevici, în „Oblomov” (2003).

Câteva dintre filmele în care a jucat Ion Besoiu sunt: „Furtuna”, „Neamul Şoimărestilor”, „Haiducii”, „Răscoala”, „Mihai Viteazul”, „Ciprian Porumbescu”, „Păcală”, „Ion, blestemul pământului, blestemul iubirii”, „Ultima noapte de dragoste”, „Lumini şi umbre”.

În 2001, a fost declarat cetăţean de onoare al oraşului Sibiu, în care s-a născut. La 19 martie 2001, cu ocazia împlinirii vârstei de 70 de ani, preşedintele Ion Iliescu l-a decorat cu Ordinul Naţional „Steaua României”, în grad de cavaler, subliniind contribuţia lui Besoiu la „dezvoltarea artei teatrale româneşti, prin prestigioasa şi remarcabila sa activitate de actor, director de teatru şi pedagog.”

În 2002, a primit Premiul de excelenţă al Cinematografiei Române. Ion Besoiu a fost preşedintele executiv al Fundaţiei „Sibiul Vechi. Sibiu – Hermannstadt”, asociaţie care îi ajută pe tinerii talentaţi şi care oferă premii etnografilor.