Mărturia crâncenă a unui copil-sclav ţinut prizonier la Berevoeşti: „Mă ardeau cu vătraiul şi-mi puneau ulei pe rană“

Satul Gămăceşti din comuna argeşeană Berevoeşti a devenit cunoscut în lumea întreagă după ce în iulie 2016 au ieşit la iveală ororile comise de 38 de romi din nouă grupări interlope asupra a zeci de persoane racolate, multe cu dizabilităţi psihice Cei opt stăpâni de sclavi – Nicolae Feraru, Mihaela Feraru, Cerasela Brumaru, Alin Brumaru, Costel Feraru, Liliana Feraru, Vasile Feraru şi Elena Murşavela – au fost trimişi în judecată pentru constituirea unui grup infracţional, trafic şi exploatare de persoane vulnerabile şi concurs de infracţiuni.

Traficul de persoane se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani, iar iniţierea sau constituirea unui grup infracţional se pedepseşte cu închisoare între unu şi cinci ani. Un bărbat a murit după 12 ani de sclavie, bătăi şi înfometare Unul dintre sclavi, Gheorghe Popescu, zis şi „Neamţu”, a stat nu mai puţin de 11 ani în sclavie, între 2003 şi 2015.

Interesant este faptul că înainte de a fi sclav „Neamţu” a lucrat în perioada 2000-2001 în comuna Berevoeşti ca şofer pe un camion la primarul de la acea vreme, Gigi Fănel Proca, tatăl actualului primar, Bogdan Proca. În 2003, ştiind că Gheorghe Popescu poseda permis de conducere si ca a lucrat ca şofer în Berevoeşti, Feraru Nicolae şi Feraru Mihaela i-au propus acesteia să lucreze pentru ei tot ca şofer pe un camion cu care aceştia tranportau material lemnos pe care îl vindeau ulterior, fără autorizaţie.

Bărbatului i s-a promis că va primi 500 lei pe lună, masă şi casă. Ce a primit în schimb pentru munca sa: bătăi zilnice şi foarte puţină mâncare. Conform procurorilor DIICOT, bărbatul era pus ca în afară de activitatea de şofer „să spele rufele familiei Feraru, să spargă şi să strângă lemne pentru gospodăria inculpaţilor şi de asemenea, atunci când pleca împreună cu inculpaţii şi caminoul acestora să vânda lemne, era obligat de către inculpaţi să cerşească de mâncare”.

În 2015, după lungi bătăi cu pumnii, picioarele şi făcăleţul şi după ce a fost ţinut ani în şir într-o baracă, bărbatul a cedat fizic şi a fost internat la spital. La externare, rudele nu l-au mai recunoscut din cauza condiţiei în care ajunsese în urma exploatării.

 „Chiar de la momentul în care victima a ajuns acasa, ocazie cu care rudele sale nu l-au recunoscut imediat din cauza condiţiei în care acesta ajunsese ca urmare a exploatării sale prin muncă, aceasta le-a povestit membrilor familiei că era pusă să doarmă într-o baracă din lemn, fără încălzire, că primea foarte puţină mâncare şi că era lovit în mod constant cu bâta, biciul, pumnii şi picioarele de către inculpaţi pentru a munci”.

Bărbatul a decedat la scurt timp. Mărturia unui sclav: „Zilele în care primeam doar câteva palme erau zile fericite” Tulburătoare este şi mărturia lui Stelian Ungureanu, un bărbat ce a fost racolat de romii din Berevoeşti din comuna Cornetu-Ilfov în 2009 şi a stat ca sclav timp de aproape un an.

Acestuia i s-a promis un salariu de 2.100 lei pe lună, însă după cinci zile de muncă zi şi noapte în condiţii crâncene, a văzut că realitatea era dură şi a dorit să plece. Moment în care Costel Feraru l-a lovit în cap cu un lemn şi un ceas de perete şi i-a spus că acolo îi vor putrezi oasele. Ulterior, până în mai 2010, Stelian Ungureanu a fost pus la munci înjositoare şi bătut zilnic.

Acesta era pus inclusiv să cureţe fecalele din curte, întrucât stăpânii săi nu aveau amenajată o toaletă. „Zilele în care primeam doar câteva palme erau zile fericite”, le-a declarat Stelian Ungureanu. În mai 2010, pentru a scăpa din sclavie, Stelian Ungureanu a simulat că îi este rău.

O persoană din apropiere a chemat ambulanţa, victima a fost dusă la un spital din Câmpulung şi ulterior a ajuns acasă. Cum era torturat un copil-sclav: „Mă ardeau pe piele cu vătraiul încins după care mă dădeau cu ulei pe rană” .

Tulburătoare sunt mărturiile a doi fraţi minori, Costinel şi Ionuţ-Dragoş Mărunţelu, din Nămăeşti, doi copii sărmani, bătuţi de tată şi de soartă, pe care mama lor i-a dat în 2012 unei familii din Berevoeşti în schimbul unei sume de bani foarte mici. Cei doi minori au fost puşi la munci înjositoare, după cum reiese şi din rechizitoriul procurorilor DIICOT: „Încă de când victimele minore au fost duse in gospodariile incupaţilor, acestea erau obligate să măture prin curte, să spele rufe, covoare, pături, să aibe grijă de animale, să ude curtea, să adune lemne de foc din pădure, să le spargă şi să le pregătească pentru iarnă sau pentru bucătărie. Aveau grijă şi de copiii minori ai familiilor inculpaţilor Feraru, în sensul că trebuia să îi schimb de pampers, să îi legene, să le cânte şi trebuia să aibă grijă ca aceştia să nu plângă. Atunci când copiii plângeau, erau luaţi la bătaie de membrii familiei Feraru. Victimele erau bătute în mod repetat de către inculpaţi, inclusiv cu biciul sau ustensile de bucatarie – făcăleţ, paleta metalică sau cu vătraiul.”

Minorilor li se aplicau tratamente umilitoare, după cum arată procurorii DIICOT: „Erau dezbrăcaţi complet, ţinuţi în curte pe timp de iarnă şi stropiţi cu apa de cătree inculpaţi, spre amuzamentul acestora”.

Iată ce a declarat Dragoş Mărunţelu, unul dintre minori: „ Eram bătut mereu de membrii familiei Feraru astfel: Bianca mă lovea în cap cu făcăleţul de mămăligă, Leana mă bătea cu bâta pe tot corpul iar Costel şi Ion cu biciul, pe unde nimereau. Îmi amintesc că Murşavela Elena m-a lovit peste faţă cu o paletă de fier care era folosită la bucătărie şi mi-a spart dinţii din faţă. Atunci când eram pedepsit, eram legat de picioare şi atârnam cu capul în jos. Costel era cel care mă bătea iar Ion cel care mă agăţa de acoperişul unei şatre…”.

Costinel, fratele lui Dragoş are şi el o mărturie emoţionantă: „De multe ori Mihaela şi Crinu mă ardeau pe piele cu vătraiul încins după care mă dădeau cu ulei pe rană. Feraru Nicolae, Mihaela, Crinu şi Cireaşa mă băteau cu vătraiul peste gură după care mă puneau să deschid gura, îmi băgau vătraiul în gură şi mă loveau peste dinţi ajungând să am foarte mulţi dinţi şi măsele crăpate…”.

Ca urmare a faptului că a fost bătut des peste urechi, Costinel Mărunţelu are acum urechile deformate, nu mai aude bine şi a avut nevoie de 18 zile de îngrijiri medicale. Cei doi copii minori bătuţi ani în şir şi care au fost eliberaţi de abia în 13 iulie 2016, după descinderile de la Berevoeşti, s-au constituit parte civilă în proces şi cer daune morale şi materiale de 400.000 de lei.

Nu mică le-a fost surpriza anchetatorilor când au aflat că o parte dintre stăpânii de sclavi aveau conturi mari în bănci. Astfel, Mihaela Feraru avea cinci depozite bancare în valoare totală de 165.000 de lei, Elena Murşavela avea un depozit de 200.000 de lei, iar Liliana Feraru, două depozite în valoare de 160.000 de lei. Pe toate sumele de bani s-a pus sechestru asigurator.

Pe 13 iulie 2016, după luni întregi de investigaţii, sute de jandarmi şi mascaţi au descins la Berevoeşti şi au înconjurat satul Gămăceşti. Nu mai puţin de 38 de romi, membri ai nouă grupări interlope care acţionau în reţeaua ce racola, în comuna Berevoeşti (judeţul Argeş), persoane vulnerabile, printre care săraci, copii sau persoane cu dizabilităţi fizice ori psihice, au fost iniţial arestaţi preventiv.

Anchetatorii vorbesc despre un dosar în care faptele de violenţă depăşesc orice închipuire. Romii sunt acuzaţi că pe parcursul a 12 ani au exploatat şi torturat 40 de persoane, inclusiv minori şi persoane cu dizabilităţi. Victimele erau bătute cu parul sau cu biciul, lăsate fără mâncare, legate cu lanţuri şi puse printre altele să strângă fecalele romilor.