Marele cutremur, fatal pentru multe clădiri din București. Capitala României expusă maxim în cazul unui seism însemnat

Se spune că marele cutremur, despre care specialiștii vorbesc, ar fi fatal pentru multe clădiri din București. După ce România a fost zguduită de un seism devastator în noiembrie ‘40, considerat cel mai puternic din secolul al XX-lea, soldat cu moartea a 1.000 de oameni și 4.000 de răniți, în doar trei secunde, a urmat o mișcare telurică mai mare, cea din 4 martie 1977. Atunci când au fost înregistrate în București 1.400 de decese și circa 11.300 de răniţi.

Dacă se reamintește de recentul dezastru din Turcia/Siria, a cărui magnitudine a fost de 7,8 grade pe scara Richter, cu 51.800 de morți, plasat pe locul 50 cele mai mortale din cele 500 listate de agenția americană care monitorizează evenimentele geofizice din lume, e firesc să pună pe gânduri întreaga populație, deși o privire asupra multor clădiri din București conduce către necunoscuta legată de modul de pregătire a capitalei pentru a face față unui cutremur major.

Marele cutremur fatal pentru multe clădiri din București. Capitala României expusă unui seism însemnat

Mai întâi, nu se știe cu exactitate numărul clădirilor cu risc seismic, fiindcă nu s-a realizat o expertiză a fondului construit și nici nu s-au consolidat cele cu bulină roșie. După alegerile din 2020, Nicușor Dan, noul primar al capitalei, a început desființarea companiilor municipale, descoperind o multitudine de nereguli care s-au soldat cu repetate plângeri penale. Motiv ce a dus la blocarea celor 10 șantiere de consolidare demarate, potrivit directorului AMCCRS, Răzvan Munteanu, care a mai explicat că doar o singură clădire a fost finalizată, la acea vreme, proprietarii mutându-se înapoi în apartamentele lor, și că alte două clădiri erau în proces de recepţie.

Orașul din România în care va ninge 6 zile la rând, începând de...

Bancul de duminică | Țăranul nemuritor și revoluția glorioasă din 1989

„În schimb, în cazul a 7 dintre cele 10 clădiri, deşi structura de rezistenţă a fost consolidată de către falimentata Companie Municipală de Consolidări, mai sunt de executat între 39-40% din lucrări. Aceste şantiere sunt încă blocate, în lupta juridică dintre AMCCRS şi lichidatorul judiciar care vrea să recupereze creanţele Companiei de Consolidări. În aceste condiţii, încrederea proprietarilor în capacitatea administrativă a Primăriei Capitalei de a consolida clădiri în termenele contractuale este scăzută”, a mai spus Răzvan Munteanu pentru news.ro.

Replica lui Nicușor Dan

Ca un fel de replică, edilul general Nicușor Dan a spus că: „Legea pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic a fost modificată foarte recent şi din această perspectivă este nevoie de o colaborare între instituţii şi a vedea cine ce va face în continuare, pentru a fi cât mai eficienţi în această problemă”.

Nicuşor Dan a mai afirmat că există voinţă din partea Guvernului de a aloca bani pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic din bugetul de stat, pe de o parte, şi prin PNRR, pe de altă parte. „A fost o discuţie tehnică între specialişti de la Primărie de la Ministerul Dezvoltării, de la Universitatea de Construcţii, de la ISU, de la mai multe primării de sector, mai multe organizaţii neguvernamentale care au activitate în acest domeniu pe tema cutremurelor. Vreau să spun două lucruri despre problema consolidării clădirilor cu risc seismic. În primul rând, este o problemă serioasă, în sensul că dacă vrei să rezolvi această problemă, trebuie să faci lucruri aşa cum se cade, adică să nu te duci pompieristic să mai consolidezi o faţadă. Asta înseamnă că trebuie să faci expertiză, trebuie să faci proiect tehnic şi execuţie. Dacă autoritatea publică face lucrurile acestea, atunci fiecare dintre aceste etape necesită achiziţie publică şi necesită timp. Al doilea lucru general pe care vreau să îl spun este că în sfârşit există bani”.

Mesajul transmis de Nicușor Dan cetățenilor capitalei

Nicușor Dan a ținut să-i asigure pe cetățenii capitalei că „pentru o lungă perioadă de timp de acum încolo consolidarea va fi gratuită şi ei vor trebui să apeleze la autorităţile locale, la primării, ca să îi ajute să facă documentaţia şi să meargă către această finanţare gratuită”.

Făcând referire numai la clădirile înainte de ’77, se poate vorbi de 10.000 de clădiri, după edilul menționat. „Deci înainte să decizi pentru care dintre clădiri te vei duce să faci expertizarea, ce spune metodologia Guvernului e că trebuie să te duci la toate dintre ele şi să faci, în baza unui normativ pe care MDLPA l-a stabilit, o evaluare preliminară cu specialişti care să spună mai multe date tehnice”. Problema care se pune este cum se împart responsabilităţile între -PMB, primăriile de sector, minister, ISU, organizaţii neguvernamentale, factori tehnici, pentru ca această evaluare preliminară a tot ceea ce înseamnă clădiri cu risc seismic să aibă loc”, a adăugat primarul general.

Care ar fi efectele unui seism însemnat în București

În cazul unui seism puternic pot muri peste peste 6.500 de oameni şi ar fi peste 16.000 de răniţi grav, aproximativ 10.500 spitalizaţi şi în jur de 13.000 răniţi uşor, după cum arată un raport de audit al Curții de conturi a României cu tema „Eficiența și eficacitatea programelor și măsurilor întreprinse în scopul prevenirii, răspunsului și înlăturării efectelor unui cutremur major în municipiul București”.

Într-un interviu pentru Gândul, inginerul Matei Sumbasacu, specialist în analiza clădirilor cu risc seismic și totodată director fondator al Asociației pentru Reducerea Riscului Seismic (Re-Rise), declara că: „Un viitor cutremur de magnitudine mare în București ar putea provoca moartea a peste 10.000 de oameni. Adevărata latură perversă a problemei seismice este sentimentul liniștitor inoculat oamenilor că edificiile în care locuiesc pot rezista la un cutremur de 9 grade”.

Așa cum reiese de pe platforma Re:Rise, oficial ar fi aproximativ 350 de clădiri cu risc ridicat de prăbușire în cazul unui cutremur major. Teoretic, capitala are în jur de 6.000 de apartamente expuse unui risc iminent, la care se adaugă spațiile comune, zonele comerciale, restaurantele, barurile, spațiile de lucru și birourile cuprinse în aceste clădiri.

Totuși, lista imobilelor vulnerabile este mult mai mare. Conform calculelor Re:Rise privind rezistența clădirilor la acțiuni seismice, „în București avem peste 2.200 de imobile vulnerabile la cutremur, însumând, cel mai probabil, zeci de mii de apartamente și spații comune. Iar la toate aceste cifre se adaugă restul localităților din România expuse activității seismice din Vrancea”.

Actualizarea listelor existente, presupunând informațiile ce țin de anul construirii imobilelor, numărul de niveluri, de apartamente și de încadrări noi într-o anumită clasă de risc, se face periodic, ținând cont de eventuale modificări ale legislației și de informațiile transmise de către proprietari, de îndată ce ei consultă și identifică eventuale erori pe lista publicată.