”Mama mi-a ascuns buletinul și…” + Cum a tremurat profesorul care-l ”altoise”. Daniel Buzdugan, dezvăluiri savuroase! Așa l-a prins Revoluția din 1989

Românii comemorează 33 de ani de la victoria revoluționară din 1989. Cu această ocazie, CANCAN.RO realizează un serial despre artiștii români și poveștile lor impresionante. Invitatul celui de-al cincilea episod este chiar Daniel Buzdugan! Actorul și-a spus întâmplarea inedită prin care a aflat de începutul Revoluției la București, dar și motivul pentru care nu a ajuns la manifestații, chiar dacă și-a dorit enorm. 

Dragă cititorule, am ajuns deja la episodul cu numărul 5! După ce Simona Florescu Dichiseanu, Răzvan Oprea, Adrian Găzdaru și Adi Cristescu și-au spus poveștile, a venit rândul lui Daniel Buzdugan.

În decembrie 1989, actorul avea 16 ani și era cu colegii în tabără, la Câmpulung Moldovenesc. Asculta două posturi de radio interzise de regimul comunist. Mai mult, avea conversații despre libertate și căderea regimului. Una dintre ele avea să fie întreruptă de un profesor de matematică. Este de poveste ce a urmat!

„Îmi amintesc că eram într-o tabără la Câmpulung Moldovenesc. Eu ascultam Europa Liberă și Vocea Americii în perioada respectivă. Aveam un radio mic cu mine (…) În ultimele zile din decembrie, vorbeam în cabana Deea și cineva din gașca de copii m-a pârât unui profesor de matematică. Astfel, eu și încă un coleg am fost, pur și simplu, dați afară. Profesorul a spus să plecăm, să mergem acasă cu trenul, dar să nu mai stăm la Iași.

Ce se întâmplă cu toți pensionarii din România cu pensii mai mici de...

Și să mori e SCUMP în Cluj-Napoca. Cu cât se vinde un loc...

Nu am vrut să plecăm. M-am gândit că, dacă o să mă duc acasă, o să se supere ai mei, așa că am zis ziua să stăm pe undeva, să ne plimbăm și seara să ne deschidă colegii și să intrăm și noi în cabană să dormim”, a spus Daniel Buzdugan, în exclusivitate pentru CANCAN.RO.

(VEZI ȘI EPISODUL 1: Unde s-au aflat artiștii români în zilele sângeroase ale Revoluției din ’89. Simona Florescu Dichiseanu, mărturisiri exclusive: „Dichi a fost atins de gloanțe!”)

Cum a aflat Daniel Buzdugan de începutul Revoluției

Fiind încă de pe atunci un individ curajos, prezentatorul de radio nu a ascultat „ordinul” profesorului de matematică și a mers cu colegul la Vatra Dornei. Ajuns acolo, a aflat că a început Revoluția și la București. Oamenii erau într-o stare de extraz nemaiîntâlnită. În acea euforie, Daniel Buzdugan și prietenul lui au început să colinde străzile și chiar au fost invitați în casa unor străini, unde au fost omeniți și au următit la televizor ce se întâmpla în Capitală.

„A doua zi, eu și colegul cu care fusesem dat afară ne-am dus la Vatra Dornei. Ne-am urcat într-o cursă, în autobuz. Când am ajuns acolo, ne-am trezit în fața unui grup care striga, urla, oamenii se pupau, se luau în brațe. Atunci am aflat că a început Revoluția la București. A fost una dintre cele mai frumoase zile din viața mea. Atâta bucurie, să te iei în brațe cu oameni pe care nu îi cunoști, oameni pe care, în mod normal, n-ai fi avut curaj să-i întrebi cât e ceasul.

La un moment dat, am intrat la cineva în casă, ne-a pus la masă, ne-am uitat la televizor să vedem ce se întâmplă și spre seară ne-am întors la cabana Deea, unde eu și colegul meu eram priviți ca doi revoluționari. Proful ne ruga să-l iertăm pentru că îi era frică să nu fie dat afară din liceu din cauza noastră și transferat pe undeva, pe la capătul țării”, a mărturisit artistul.

(VEZI ȘI EPISODUL 2: Unde s-au aflat artiștii români în zilele sângeroase ale Revoluției din ’89. Răzvan Oprea, dezvăluiri cutremurătoare: „Auzeam, de peste tot, împușcături”. Actorul a rămas profund marcat de lupta pentru libertate)

Daniel Buzdugan: „Eu am vrut să plec la București”

Văzând la televizor cât de mulți oameni au avut curajul să iasă în stradă pentru a-și câștiga libertatea, actorul și-a dorit enorm să ia pulsul evenimentelor de la fața locului și să fie parte din schimbare. Problema a fost că pe atunci avea doar 16 ani și nu putea să facă tot ce voia el, așa că mama lui i-a ascuns buletinul. Astfel, Daniel Buzdugan a pierdut șansa de a fi un mic „revoluționar”.

„Eu am vrut să plec la București când am văzut că toată lumea era în stradă și era invitată să apere televiziunea, democrația și instituțiile. Mama mi-a ascuns buletinul și nu am avut cum să vin în Capitală. Pe de-o parte, poate a fost mai bine așa pentru că poate nimeream în locuri în care se trăgea și nu se știa nimic. Eu, fiind adolescent, mi-ar fi plăcut tare mult să mărșăluiesc pe străzile Bucureștiului cu un steag în mână, cu o gaură în el”, a mărturisit actorul pentru CANCAN.RO.

Daniel Buzdugan, un răzvrătit împotriva sistemului: „Îl imitam pe Ceaușescu, scriam manifeste”

Așa cum a mărturisit pentru CANCAN.RO, pasiunea pentru radio și actorie începuse să-l cuprindă încă din vremea liceului. Daniel Buzdugan profita de ocazii pentru a-l imita pe Nicolae Ceașescu, chiar și cu riscul de a fi pedepsit grav. Mai mult de atât, pentru că nu-l avea deloc la suflet pe dictator, scria un fel de manifeste anti-comunistre pe care le distribuia în locurile din centrul orașului Iași.

„În timpul liceului, eu, fiind actorul clasei, îl imitam pe Ceaușescu. Atunci trebuia să ai mare tupeu, mare curaj să îl imiți pe dictator. Vorbeam în timpul orelor și al pauzelor despre ce se spune la Europa Liberă, la Vocea Americii și am aflat puțin mai târziu că una dintre colegele noastre de clasă, care era și șefă de UTC pe liceu, m-ar fi pârât la conducere pentru că vorbeam despre postul de radio și schimbarea regimului.

Mai mult de atât, făceam un fel de manifeste pe care scriam „jos Ceaușescu”, „Vrem lumină și apă caldă”, „Vrem mâncare” și le băgam în cutiile poștale de la blocurile de la liceu, mai centrale. Unde am aflat că, de fapt, acolo stăteau securiștii orașului. În septembrie 1989, am fost chemat la școală ca să mă reabilitez și am fost pus să-i dau flori lui Ceaușescu în ultima sa vizită pe care a avut-o la deschiderea anului universitar din Iași. 35 de garoafe roșii, așa cum prefera Elena Ceaușescu”, a rememorat Buzdugan.

(NU RATA EPISODUL 3: Actorul face dezvăluiri sfâșietoare despre Revoluția din 1989. Adrian Găzdaru: “Am stat până a început să se tragă!”)

Daniel Buzdugan: „Primul lucru pe care l-am gândit era…”

Ajuns în punctul în care a putut vedea cu ochii lui căderea regimului comunist, actorul nu putea crede că, în sfârșit, va trăi în afara „cuștii”. Bucuria pe care a resimțit-o atunci o asociază, chiar și astăzi, cu poate cel mai fericit moment din viața sa.

„Când a căzut regimul, nu-mi venea să cred. Înainte, trăiam ca într-o cușcă mare, nu puteai să vorbești, nu puteai să te exprimi liber. Primul lucru pe care l-am gândit era că o să fie fain, ca în Occident, că o să avem blugi, o să avem adidași, o să avem magazine luminoase, o să avem portocale, mâncare, o să putem să circulăm și noi în alte țări. O bucurie imensă. Nu te așteptai. A dat Dumnezeu să trăiesc momentul acela al prăbușirii sistemului dictatorial comunist”, a spus artistul.

(VEZI ȘI EPISODUL 4: Artistul avea doar 8 ani când a izbucnit Revoluția din 1989. Adi Cristescu: “Blindate, soldați înarmați… A fost ca și cum aș fi văzut extratereștrii!”)

Ce s-a întâmplat în ziua de 22 decembrie în Revoluția Română din 1989

Capturarea soților Ceaușescu

Nicolae Ceaușescu și Elena Ceaușescu au plecat cu elicopterul din clădirea Comitetului Municipal al Partidului Comunist Român. După fuga din Capitală, cei doi au aterizat lângă Titu, iar aghiotanții cu care veniseră le-au făcut rost de o mașină care i-a dus până la Văcărești, apoi la Târgoviște. Dictatorul și soția lui au fost preluați de milițieni, sub pretextul că îi vor ajuta, dar ce a urmat după aceea a fost o lovitură total neașteptată.

Liderul comunist a fost condus, alături de soția sa, într-o garnizoană din Târgoviște, unde aveau să-și petreacă următoarele trei zile, fără a ști că mai aveau atât de puțin până când Tribunalul Militar Extraordinar să le stabilească finalul.

Sinuciderea generalului Vasile Milea

Data de 22 decembrie a fost marcată de sinuciderea generalului Vasile Milea. Fostul ministrul al Apărării și șef al Marelui Stat Major ordonase, cu o zi înainte, îndepărtarea baricadei cu tancurile. În diminineața zilei de 22 decembrie, după o întâlnire cu Nicolae Ceaușescu, la aproximativ ora 08:00, fostul conducător s-a împușcat cu un pistol chiar în zona inimii. Acesta a fost transportat la Spitalul Elias, dar a decedat la aproximativ ora 14.

Motivul pentru care Vasile Milea ar fi ales să se sinucidă este că a primit ordin de la Nicolae Ceaușescu să tragă în poporul român. Astfel, moartea sa a fost singurul mod prin care a reușit să salveze cetățenii și să ajute la înfăptuirea Revoluției Române. După deces, a fost numit „trădător” de către dictator și „erou” de către poporul român, motiv pentru care atât de multe străzi îi poartă numele și astăzi.

Revoluția în București

Este o nouă zi în lupta pentru libertate. Între orele 3 și 5 dimineața, urmele de sânge, lăsate de masacrul de seara trecută, sunt spălate de autospeciale. La doar câteva ore distanță, muncitorii, auzind ce s-a întâmplat în ziua anterioară, se îndreaptă spre clădirea CC al PCR.

Liderii regimului erau informați deja cu privire la faptul că o adevărată mulțimine de angajați din făbrici și uzine vor să demonteze sistemul, dar nu au intervenit. Pe de altă parte, după ce Nicolae Ceaușescu a declarat stare de necesitate pe înjtreg teritoriul României, Gărzile Patriotice erau gata de luptă și înarmate.

Peste 80.000 de manifestanți au înconjurat sediul CC la ora 11. Două ore mai târziu, un grup în care erau și Ion Caramitru și Mircea Dinescu anunță la televiziunea română victoria, prin fuga soților Ceaușescu.

La doar câteva ore, liderul opoziției lui Nicolae Ceaușescu, Ion Iliescu, își cheamă susținătorii la sediul Ministerului Național al Apărării, loc în care vor veni și șefii armatei și ai securității. I se alătură și reprezentanții Frontului Salvării Naționale, printre care se numără: Silviu Brucan, Alexandru Bădeanu, Petre Roman, Ștefan Gușă și Ioan Vlad.

Românii din întreaga țară au aflat de la televiziunea română și de la Radio Europa Liberă că soții Ceaușescu au fugit. Astfel, data de 22 decembrie rămâne în istorie ca ziua victoriei.