Mama eroina a inlacrimat o tara intreaga! Nici asistentele nu vor sa mai primeasca cadouri de la ea dupa ce i-au aflat povestea

De: Cancan
Publicat: 14/12/2012 | 23:00

Mama eroina a inlacrimat o tara! Nici asistentele nu vor sa primeasca cadouri de la ea dupa ce i-au aflat povestea

Toate acestea, dupa ce zeci de mii de persoane i-au citit povestea emotionanta pe CANCAN.ro.

“A venit un domn turc si mi-a platit o luna la hotel. A fost si jos aici la restaurantul spitalului si a platit pentru mancarea de o luna. Mi-a zis ca daca nu se externeaza asta mica intr-o luna sa il sun sa-i spun. Eu imi mai duc ce mai primesc de la oameni la hotel, le pun in camera si plec. Ma mai odihnesc cateva ore dimineata, in rest stau aici”, a povestit Ioana Lacusta, mama de 63 de ani care sta pe treptele spitalului Floreasca de trei luni si asteapta cu disperare ca fata ei sa se faca bine.

Reporterii CANCAN.ro au scris in exclusivitate despre drama Ioanei Lacusta sau tanti Onita cum s-a prezentat femeia. Buzoianca a venit de trei luni in Bucuresti, o data cu fiica ei, Cecilia Lacusta (30 de ani), care a fost adusa la Terapie Intensiva la Spitalul Floreasca dupa ce a trecut printr-un groaznic accident de masina in satul natal Boboc. De atunci, femeia este ajutata de mai multi oameni carora li s-a facut mila de drama femeii.

Starea fetei lovite in plin de soferul de 22 de ani din satul Boboc este destul de grava, insa pe mama de 63 de ani nimic nu o tine departe de fata ei. Dragostea de mama pare sa invinga si cea mai puternica durere din lume.

Femeia, cunoscuta deja de toti oamenii care asteapta in fata usii de metal acelasi lucru in fiecare zi cu disperare, pare a fi iubita de toata lumea. Cu toatea astea insa, banii pentru ea nu inseamna mare lucru, costul sanatatii fiind cu adevarat de nepretuit.

Mama eroina a inlacrimat o tara! Nici asistentele nu vor sa primeasca cadouri de la ea dupa ce i-au aflat povestea

“Eu vreau sa strang bani sa ii iau saltea fetei, ca sa aiba si ea unde sa doarma cand o sa o externeze, sa nu-si faca rani”, a mai spus cu glasul indurerat, dar plina de speranta femeia.

(Ionut Ungureanu, Maria Apostol)