Moscova a întocmit o listă cu cei pe care îi are în vizor, după ajutorul financiar și militar pe care l-au acordat Ucrainei și toate sancțiunile pe care le-au impus asupra Federației Ruse. Între timp, atacul împotriva Ucrainei continuă, indiferent de pierderile omenești.
Astfel, Vladimir Putin nu renunță la ostilitățile împotriva Ucrainei, chiar dacă țara sa și apropiații au fost supuși de comunitatea internațională unor sancțiuni nemaiîntâlnite. Ba mai mult, la rândul său a luat decizii împotriva celor care sprijină Ucraina.
Președintele Rusiei încearcă să împiedice statele occidentale să ajute Ucraina în război. Moscova a amenințat țările vecine să nu își pună la dispoziția Ucrainei aerodromurile militare, pentru că acest lucru va face ca țara să fie considerată o parte implicată în război.
Asta în contextul în care, prin Polonia și România, țări învecinate cu Ucraina, sunt trimise ajutoare din partea Vestului. Așadar, liderul de la Kremlin a ordonat guvernului să întocmească o listă a țărilor care au impus sancțiuni asupra Rusiei sau a companiilor, organizațiilor, dar și a persoanelor din Rusia.
Ulterior, autoritățile de la Moscova au aprobat lista țărilor neprietenoase cu Federația Rusă. Pe această listă se află în total 44 de state.
Astfel, Ucraina, toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, Statele Unite ale Americii, Canada, Marea Britanie (inclusiv teritoriile britanice Jersey, Anguilla, Insulele Virgine Britanice și Gibraltar), Muntenegru, Elveția, Albania, Andorra, Islanda, Liechtenstein, Monaco, Norvegia, San Marino, Macedonia de Nord, Japonia, Coreea de Sud, Australia, Micronezia, Noua Zeelandă, Singapore și Taiwan (considerat teritoriu chinez, dar care are administrația proprie din anul 1949) se află în vizorul liderului de la Kremlin.
Prin noua listă se dorește întărirea poziției Rusiei în fața puterilor occidentale și a celor care le-au impus sancțiuni în urma invaziei din Ucraina. În urma sancțiunilor și rubla a înregistrat o depreciere puternică.
Decizia guvernului rus de a întocmi această listă neagră a fost determinată în urma decretului din 5 martie al președintelui Vladimir Putin cu privire la procedura provizorie de îndeplinire a obligațiilor față de anumiți creditori străini.
Conform decretului Consiliului de Miniștri al Rusiei, atât cetățenii, cât și companiile ruse, statul rus, regiunile și municipalitățile sale care au datorii în valută față de creditorii străini din lista țărilor neprietenoase le vor putea achita în ruble.
În plus, toate tranzacțiile firmelor rusești cu cetățeni și companii din statele incluse în această listă vor fi aprobate de o comisie guvernamentală pentru un bun control al investițiilor străine.
Astfel, guvernului rus impune că debitorul poate cere unei bănci rusești să creeze un cont special pe numele unui creditor străin și să îi transfere plățile în echivalentul lor în ruble la cursul Băncii Centrale a Rusiei, în ziua plății.
Procedura temporară se va aplica în cazul plăților care depășesc 10 milioane de ruble pe lună, aproximativ 67.000 de euro sau echivalentul sumei în valută străină, la cursul de schimb al Băncii Centrale.
În acelaşi mod, persoanele juridice ruse îşi vor îndeplini obligaţiile legate de emiterea de către organizaţiile străine de titluri de valoare străine, precum și obligațiile față de creditori din țări neprietenoase, dacă dreptul de creanță a fost cedat de către acestea către creditori din state care comit acţiuni neprietenoase împotriva Rusiei.
Totodată, Băncii Centrale a Federaţiei Ruse şi Ministerului Finanţelor li s-a conferit autoritatea „de a stabili o procedură diferită pentru îndeplinirea obligaţiilor de către debitori” faţă de creditorii din țările neprietenoase.
Banca Centrală a Federației Ruse este cea care poate stabili procedura pentru credit și pentru alte instituții financiare, iar Ministerul Finanțelor pentru restul.
De altfel, Băncii Centrale i s-a acordat dreptul de a emite clarificări oficiale cu privire la aplicarea acestui decret prezidențial, precum și a decretelor anterioare privind măsrile economice speciale ca răspuns la sancțiuni.
Cei mai mulți dintre creditorii străini au anunțat deja că nu vor primi plățile în ruble, iar analiștii dezbat dacă această decizie a Rusiei nu înseamnă de fapt o intrare într-o incapacitate de plată.
Specialiștii susțin că toate entitățile care ar accepta ca plata datoriilor să se facă în ruble vor înregistra pierderi în contabilitate, în urma scăderii continue a rublei.
Nu este pentru prima dată când Federația Rusă realizează o astfel de listă. În luna aprilie a anului trecut, Maria Zakharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe, a anunțat că Statele Unite ale Americii și Cehia se află pe această listă și li se limitează misiunile diplomatice.
Motivul de atunci a fost că țările ar fi învinovățit Rusia pentru exploziile din depozitul de muniție din Vrbetice, pe care Moscova susține că nu le-ar fi comis.
Sursa foto: Profimedia