Legăturile neștiute ale lui Putin cu România. Trecutul liderului de la Moscova este învăluit în mister
Despre trecutul lui Vladimir Putin nu se știu, cu exactitate, foarte multe lucruri, „istoria” sa fiind învăluită în mister, ca a oricărui fost ofițer KGB. Încă de la începutul carierei sale politice, originile lui Putin au fost puse sub semnul întrebării și a rămas un subiect controversat până în prezent, se arată într-un documentar realizat de Gândul.ro.
Cu toate că în presa internațională sunt vehiculate tot mai multe fotografii cu Vladimir Putin, din timpul liber, liderului rus nu îi place să vorbească despre viața personală. A vorbit puțin despre familia sa, despre părinții săi și doar ce a vrut să se afle.
La începutul anilor 2000, susținea că cel de-al Doilea Război Mondial i-a afectat familia.
Părinții lui erau Vladimir Spiridonovici Putin, funcționar în marina sovietică, și Maria Ivanovna Putina, muncitoare într-o fabrică. Fratele său mai mare a fost ucis în război, iar cel de-al doilea frate a murit din cauza unei boli. Și mama sa a fost la un pas de moarte din cauza foametei.
Care ar fi legăturile lui Vladimir Putin cu România
Cu toate acestea, presa internațională a lansat teorii care susțin că Vladimir Putin ar avea legături cu România, atât prin prieteni, cât și prin familie. Stră-străbunicul lui ar fi fost un român din Basarabia și s-ar fi numit Vladimir Putină.
Acesta ar fi fost unul dintre cei 400 de soldați care se aflau în garda personală a lui Dimitrie Cantemir, cu care s-ar fi retras în Rusia, după bătălia pierdută la Stănilești pe Prut, în anul 1711. Strămoșul lui Vladimir Putin ar fi fost chiar și decorat de țarul Petru cel Mare pentru loialitate. Un jurnalist rus chiar a declarat că are dovezi prin care poate demonstra că Putin ar avea origini românești.
(VEZI AICI: LA CE ARMAMENT A RECURS RUSIA ÎN RĂZBOIUL DIN UCRAINA. RACHETELE SPECIALE SUNT ”AȘII” LUI PUTIN)
La un moment dat, au fost vehiculate informații conform cărora mama liderului rus ar avea origini din Georgia şi l-ar fi dat pe actualul preşedinte rus spre adopţie, când avea 10 ani. Această informație nu a fost însă confirmată până în prezent.
Întrevederile cu Traian Băsescu
Liderul de la Kremlin a vizitat, oficial, o singură dată România. În 2008, Bucureștiul a devenit una dintre cele mai securizate capitale europene, odată cu organizarea celui mai mare summit NATO, găzduit de țara noastră.
La 3 aprilie 2008, liderul de la Kremlin a aterizat la București și a devenit astfel primul lider rus care a venit în România după 1990. Vladimir Putin a avut o întâlnire cu Traian Băsescu, pe 4 aprilie 2008.
Cei doi au hotărât să organizeze o întâlnire bilaterală separată, prin intermediul căreia Traian Băsescu i-a mulțumit liderului de la Kremlin pentru acceptul vizitei din țara noastră, dar și pentru participarea la reuniunea Consiliului dintre Rusia și NATO.
Prin intermediul acestei întâlniri, cei doi lideri au discutat despre relațiile bune care s-au dezvoltat de la vizita pe care fostul președinte al României a avut-o în Rusia, în anul 2005.
Ion Iliescu s-a întâlnit cu Vladimir Putin la Moscova
La cel mai înalt nivel a mai existat o întâlnire între președintele României și cel al Rusiei. Ion Iliescu a mers la Moscova cu ocazia unei ceremonii oficiale la Kremlin, în data de 4 iulie 2003. Iliescu și Putin au semnat un tratat de pace întârziat, pe baza relațiilor tensionate dintre România și Rusia. La acea dată, Moscova semnase deja tratate similare cu celelalte țări post-sovietice, însă România a refuzat în repetate rânduri să participe.
Prin tratatul semnat și declarația comună anexată, se condamnă atât anexarea provinciilor românești de către Rusia, cât și rolul României în cel de-al Doilea Război Mondial, când s-a aliat cu Germania pentru a ataca Rusia. Putin și-a exprimat, la acea dată, speranța că țările vor coopera pentru a contribui la o Europă stabilă și prosperă. La rândul său, Ion Iliescu a declarat: “Istoria relațiilor româno-ruse nu este una a veșnicilor confruntări. Trebuie să spunem și adevărul despre trecut, asumându-ne atât împlinirile, cât și neîmplinirile, atât luminile, cât și umbrele acestor relații”.
Liderul de la Kremlin este posesor al centurii negre 8 Dan
Vladimir Putin a avut însă întâlniri mai dese cu un alt român: Marius Vizer, președinte al Federației Internaționale de Judo. Liderul de la Kremlin este posesor al centurii negre 8 Dan, acordată în 2012 de Federația Internațională de Judo, fiind primul rus care a atins acest nivel. Totodată, Vladimir Putin a descris judo-ul ca fiind sportul său favorit, pe care continuă să îl practice cu regularitate.
Marius Vizer a povestit în presă cum a decurs prima sa întâlnire cu Putin. Cei doi au rămas prieteni, iar președintele Federației Internaționale de Judo susține că Vladimir Putin, în afara mediului oficial, este un om foarte degajat și simplu.
Aceștia au păstrat legătura până în momentul în care liderul de la Kremlin a invadat Ucraina, lucru care l-a deranjat chiar și pe apropiatul său din România.
”L-am întâlnit pentru prima dată pe Vladimir Putin în 1999, la Moscova. Am asistat împreună la un concurs de judo. Primul contact a fost mai mult decât protocolar. Nici nu se putea altfel, în jurul său nu zbârnâia nici musca”, declara Marius Vizer.
Acesta susține că, în momentul în care a preluat șefia Federației Internaționale de Judo, l-a numit pe Vladimir Putin președinte de onoare și atunci relațiile dintre cei doi ar fi evoluat: “De la an la an ne-am întâlnit regulat… Vorbim des la telefon și ne felicităm reciproc cu ocazia zilei de naștere. Dacă nu dau de el, îi las un mesaj secretarei și mă sună înapoi.”
Românul decorat de Putin
După izbucnirea războiului, Federația Internațională de Judo a anunțat suspendarea statutului de Președinte de Onoare și de Ambasador al Federației Internaționale de Judo al lui Vladimir Putin.
Vizer nu este primul român care l-a cunoscut pe liderul de la Kremlin. Marin Dragnea, fostul general de armată român, a fost decorat în anul 2015 de două ori de Federația Rusă prin decrete semnate chiar de președintele Vladimir Putin, pentru meritele acestuia din al Doilea Război Mondial.
Marin Dragnea a luptat în cel de-al Doilea Război Mondial, mai întâi ca voluntar pe frontul de Est, cu o Divizie de Cavalerie în cadrul Grupului 52 Cercetare, iar în anul 1942 a fost înaintat în gradul de sergent și a fost luat prizonier. El s-a întors în țară cu gradul de sublocotenent în anul 1944, cu Divizia Tudor Vlaimirescu, constituită în anul 1943 pe teritoriul fostei URSS.
În perioada 1974-1984 a îndeplinit funcția de Președinte al Comitetului Olimpic Român, iar, din anul 1990, acesta a devenit președintele Asociației Naționale a Veteranilor de Război. Marin Dragnea a încetat din viață pe data de 13 februarie 2020.
Documentarea acestui material a fost realizată de GÂNDUL.RO
This browser does not support the video element.