Lăsatul Secului pentru Postul Sfintei Marii. Tradiții și obiceiuri

Astăzi, 31 iulie, este Lăsata Secolului pentru Postul Sfintei Marii, sărbătoare care mai este cunoscută și sub numele de Adormirii Maicii Domnului. Azi, creștin-ortodocșii au voie să mănânce de dulce, însă, de mâine, 1 august, ei trebuiesă țină post. Bunicii și străbunicii noștri își amintesc că, în trecut, că în anii în care ziua de 31 iulie pica într-o zi de miercuri sau vineri, Lăsata Secului se făcea pe 30 iulie, iar postul începea pe 31 august, potrivit crestinortodox.ro.

Citește și: Postul Adormirii Maicii Domnului. Ce nu ai voie sa faci in Postul Sfintei Marii

Când începe Postul Adormirii Maicii Domnului

Anul acesta Postul Sfintei Mării începe în prima zi din Gustar, așa cum este numită luna august în tradiţia noastră populară, și se va încheia pe 15 august. În cele două săptămâni, credincioșii ortodocși se abțin de la unele produse alimentare și sunt nevoiți să urmeze niște reguli mai stricte. Slujitorii Lui Dumnezeu spun însă că acest post îi pregătește pe oameni pentru două praznice mari: Schimbarea la Față a Domnului, care este sărbătorită pe 6 august și Adormirea Maicii Domnului, pe 15 august. De asemenea, preoții recomandă ca, în această perioadă de post, să fie citită zilnic rugăciunea “Paraclisul Maicii Domnului”.

Postul Sfintei Marii este unul destul de sever, dacă ne gândim că Biserica Ortodoxă ne cere ajunare până la ora 15:00 în zilele de luni, miercuri și vineri, potrivit crestinortodox.ro. Mai mult, după această oră, reprezentanții bisericii ne cer să consumăm mâncare uscată.

Pericolul din bradul de Crăciun. Ce trebuie să faceți neapărat, înainte de a...

Cât costă ornamentele pentru bradul de Crăciun. Cât plătești pentru un brad artificial...

Nici în celelalte zile, nu avem parte de un post ușor. De exemplu în zilele de marți și joi se mănâncă fără ulei, iar sâmbăta și duminica avem dezlegare la untdelemn și vin. În acest post este dezlegare la untdelemn și vin și în zilele de marți și joi. Subliniem că în Pravila Mare se precizează că în timpul Postului Adormirii Maicii Domnului avem dezlegare la untdelemn și vin și în zilele de marți și joi, dar unii credincioși nu știu asta. Preoții au explicat de mai multe ori în trecut că faptul că ni se cere să mâncăm fără ulei este tocmai pentru ca trupul nostru să fie mântuit împreună cu sufletul pe perioada acestui post.

În Postul Sfintei Marii avem o singură dezlegare la pește, respectiv: pe 6 august, când prăznuim Schimbarea la Față a Domnului pe Muntele Tabor, conform crestinortodox.ro. Adormirea Maicii Domnului este cunoscuta în popor şi sub denumirea de “Uspenia” (n.r.: termenul slav) sau Sfânta Maria Mare.

În perioada postului Sfintei Marii fetele îşi cos costume speciale, lucrate numai în alb, pentru pelerinajul din zilele de 14-15 septembrie la mănăstirile care poartă hramul Sfânta Maria (Ciosa, Nicula, Moisei, Hodoş Bodrog, Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, Tismana, Rohia, Bixad), potrivit a1.ro.

Tradiții și obiceiuri de Adormirea Maicii Domnului

Postul Adormirea Maicii Domnului sau Sfânta Maria Mare, așa cum mai este numită în popor sărbătoarea, se numără printre cele patru mari posturi de peste an. Fiind foarte veche, în jurul ei au apărut mai multe tradiții și obiceiuri. Unele dintre ele s-au pierdut, dar altele au rămas și sunt încă respectate de români.

De altfel, așa cum puteți observa în pozele din galeria articolului însăşi icoana Adormirii Maicii Domnului arată această taină a primirii mamei în braţele lui Hristos, Fiul ei. În iconografie, lângă sicriul binecuvântat cu trupul Fecioarei se află Iisus Hristos în picioare, purtând sufletul Maicii sale ca pe un bebeluş. Acesta este gestul suprem de reciprocitate a iubirii. Cea care L-a ţinut în braţe pe Dumnezeu, acum odihneşte în braţele Fiului şi Stăpânului ei.

Potrivit tradiției, în dimineaţa de Sfânta Maria Mare, femeile merg la biserică şi împart struguri, prune şi faguri de miere. Apoi, femeile merg în cimitir şi tămâiază mormintele rudelor.

De Sfânta Marie, fetele poartă o plantă numită “năvalnic”, care ar avea puterea să aducă petiţori, potrivit a1.ro. Ţăranii care aveau vii mari obişnuiau să tocmească paznici.

De pe 15 august se deschidea, în satul tradiţional, un important sezon al nunţilor, sezon care ţinea până la intrarea în postul Crăciunului. Tot acum se deschid târgurile şi iarmaroacele.

Perioada dintre cele doua Sântămarii, Sântămăria Mare (15 august) si Sântămăria Mică (8 septembrie), era considerată perioada cea mai potrivită pentru semănăturile de toamnă.

Dacă în apropierea zilei Sfintei Mării înfloreau trandafirii, era un semn că toamna va fi lungă. În sudul ţării se angajau pândarii la vii şi se montau sperietorile împotriva păsărilor.

Tot pe 15 august, în trecut, bărbaţii schimbau pălăria cu căciula. Cei care mai erau văzuţi cu pălărie după 15 august erau ironizaţi.

Ciobanii coboară oile de la munte (La Sântamaria Mare / Tulesc oile la vale!), barbaţii îşi schimbă pălăria cu căciula, se interzice scăldatul în apa râurilor, spurcată de cerb, şi dormitul pe prispa casei.

Se interzice scăldatul în apa râurilor spurcată de cerb şi dormitul pe prispă.

În ziua de Sântămărie se adună şi ultimele plante de leac.