Larry Bird este, fără doar și poate, cel mai mare jucător din istoria lui Boston Celtics, iar cariera lui incredibilă i-a atras acest renume iconic și de necontestat, Larry Legend.
Și asta, în condițiile în care el a coincis pe terenurile de baschet cu alte nume legendare ale NBA, precum Kareem Abdul-Jabbar, Magic Johnson, Michael Jordan, Scottie Pippen, Hakeem Olajuwon, David Robinson sau Patrick Ewing. Într-un sport dominat de jucătorii de culoare, Bird a ieșit în evidență drept “Marele Alb”, care a adus lumina într-un campionat aflat în declin în momentul apariției sale. Dincolo de toate distincțiile primite de-a lungul carierei, Larry Bird a fost, alături de Magic Johnson, omul care a resuscitat liga profesionistă nord-americană de baschet și a dus-o într-o nouă dimensiune. Practic, rivalitatea dintre cei doi de pe teren și prietenia specială legată în afara acestuia au captat imaginația fanilor în anii ’80, ridicând popularitatea NBA la cote nemaiatinse până atunci.
După ce a fost desemnat jucătorul anului în NCAA, el a fost debutantul anului în NBA, a cucerit trei titluri de campion, trei titluri de MVP al sezonului regulat și două de MVP al finalelor NBA, a fost prezent în 12 All Star Game-uri și a fost ales o dată cel mai bun jucător al meciului stelelor din NBA, iar tocmai spre apusul carierei, și-a încununat activitatea cu medalia de aur de la Jocurile Olimpice din 1992, de la Barcelona, alături de cel mai strălucitor Dream Team din istorie. Bird nu s-a oprit, însă, aici și a excelat, apoi, și ca antrenor și ca președinte în NBA. El este singurul om din întreaga existență a ligii profesioniste de baschet care a fost ales: Debutantul Anului, MVP-ul sezonului regulat, MVP-ul finalelor, MVP-ul All Star Game, Antrenorul Anului și Președintele Anului.