Aşa cum Manchester United a avut doi jucători supranumiţi „The King”, scoţianul Denis Law şi francezul Eric Cantona, la fel, rivala „diavolilor roşii”, Liverpool, îl recunoaşte drept Rege pe un alt highlander, Kenny Dalglish.
Numai că el a avut ceva de muncit pentru a se încorona monarh pe Anfield. Născut pe 4 martie 1951 la Glasgow, Kenneth Mathieson Dalglish a susţinut o probă de joc la Liverpool când avea 15 ani, dar nu l-a impresionat suficient pe managerul de atunci al „cormoranilor”, Bill Shankly, astfel că a trebuit să se întoarcă acasă. Peste câţiva ani, Shankly avea să regrete teribil acea decizie, ordonând o anchetă internă pentru stabilirea vinovaţilor privind ratarea transferului lui Dalglish, refuzând, pur şi simplu, să creadă că a fost greşeala lui!
La fel ca şi tatăl său, Kenny a fost un suporter înfocat al lui Glasgow Rangers, dar destinul a făcut ca el să devină o figură emblematică pentru marea rivală, Celtic. A debutat în prima echipă în 1968 într-un meci din Cupa Ligii Scoţiei cu Hamilton Academical, dar a trebuit să aştepte trei ani până când va înscrie primul său gol pentru Celtic, în august 1971, din penalty într-un derby Old Firm, câştigat cu 2-0 chiar în faţa echipei sale de suflet, Rangers. Şi asta la doar şapte luni după ce a fost la un pas de tragedie: Dalglish a fost în tribune la drama de pe Ibrox Park la un alt derby Rangers – Celtic, pe 2 ianuarie 1971, când 66 de fani ai gazdelor au fost ucişi într-o îmbulzeală produsă la ieşirea din stadion.
Din 1971, Kenny Dalglish a devenit un jucător de bază al lui Celtic, marcând 23 de goluri în 49 de apariţii în toate competiţiile şi cucerind eventul campionat-cupă. În total, Dalglish a înscris 167 de goluri în 320 de meciuri în toate competiţiile pentru Celtic şi a câştigat de patru ori titlul de campion, patru Cupe ale Scoţiei şi o Cupă a Ligii. Tot în perioada în care juca pentru „The Hoops”, Dalglish a debutat pentru echipa naţională pe 10 noiembrie 1971 într-un meci cu Belgia, câştigat cu 1-0 în preliminariile EURO 1972. Primul gol în tricoul Scoţiei l-a marcat peste un an, pe 15 noiembrie 1972, în victoria cu 2-0 în faţa Danemarcei din calificările pentru Cupa Mondială din 1974.
Pe 10 august 1977, Kenny Dalglish a fost cumpărat de Liverpool pentru 440 de mii de lire sterline, o sumă record pentru un transfer realizat între cluburi din Marea Britanie. El a fost adus de managerul Bob Paisley, succesorul lui Bill Shankly, tocmai pentru a-l face uitat pe Kevin Keegan, vândut la Hamburg. Kenny nu doar că va face lejer acest lucru, dar îşi va pune amprenta într-o manieră unică asupra grupării de pe Anfield, fiind comparat cu miticul rege Midas, a cărui atingere transforma totul în aur. La trei zile după ce a semnat cu Liverpool, Dalglish a preluat tricoul magic cu numărul 7, ce îi aparţinea lui Keegan, şi a debutat în Supercupa Angliei împotriva lui Manchester United. Peste o săptămână, pe 20 august, marca în prima sa partidă în campionat, pe terenul lui Middlesbrough, iar trei zile mai târziu îşi deschidea seria golurilor pe Anfield într-un duel cu Newcastle United. Primul sezon a fost de vis: a înscris 31 de goluri în 62 de meciuri, printre care unul în Supercupa Europei, câştigată cu scorul de 7-1 la general în faţa lui Hamburg, dar şi reuşita decisivă din finala Cupei Campionilor Europeni, câştigată cu 1-0 în faţa lui FC Bruges pe Wembley!
În al doilea său sezon pe Merseyside, Dalglish a marcat 21 de goluri în campionatul Angliei, ceea ce avea să devină un record personal, şi a fost desemnat Jucătorul Anului de Asociaţia Jurnaliştilor Sportivi, iar Liverpool a cucerit primul său titlu cu el pe teren. Mai mult, din 1978 până în ediţia 1980-1981, Kenny a fost prezent în toate partidele jucate de Liverpool în liga engleză! În total, Kenny Dalglish a obţinut cu Liverpool şase titluri, o Cupă a Angliei, patru Cupe ale Ligii, trei Cupe ale Campionilor şi o Supercupă a Europei.
În 1985, după tragedia de pe Heysel, managerul lui Liverpool, Joe Fagan, a demisionat, iar Kenny Dalglish a devenit antrenor-jucător al „cormoranilor”. Cum toate cluburile engleze erau suspendate din competiţiile europene, Dalglish a câştigat în stagiunea 1985-1986 trofeele interne, titlul, cupa şi supercupa. Era primul event din istoria lui Liverpool, realizat cu un manager debutant de doar 35 de ani! Dalglish a continuat să şi joace, chiar dacă a făcut-o din ce în ce mai rar, până în 1990, când a disputat ultimul său meci oficial.
Pentru toate realizările sale, Kenny Dalglish a fost votat în 2006 de fanii „cormoranilor” cel mai bun jucător din istoria lui Liverpool. În plus, cititorii revistei FourFourTwo l-au desemnat în 2009 drept cel mai mare atacant din istoria fotbalului britanic.
P.S. Povestea completă a lui Kenny Dalglish poate fi citită în cartea „100 de fotbaliști legendari”.