În anul 2030, mai mult de un miliard de oameni de pe glob vor fi în vârstă de peste 65 de ani, conform unui studiu finanţat de National Institutes of Health. Această situație se va datora creşterii duratei de viaţă şi îmbunătăţirii condiţiilor de trai în toată lumea. Dar îmbătrânirea populaţiei lumii – nu doar în Occident, ci şi în Asia şi America Latină – aduce reale probleme, notează cunoscuta publicație americană Washington Post.
Un capitol important din domeniul demografic îl constituie numărul de ani pe care îl poate atinge locuitorii unor zone, localități, state. De bună seamă, o vârstă înaintată depinde în mod direct de codul genetic, stilul de viață adoptat, condițiile de mediu, hrana, apa etc.
Cu această cotă se pot mândri românii ce trăiesc în județul Vâlcea. Ei se află pe primul loc într-un top întocmit de către Institutul Național de Statistică (INS). Sunt cei mai longevivi și trăiesc în medie cu 5 ani mai mult decât locuitorii din Satu-Mare, care au cea mai redusă speranță de viață, așa cum indică datele instituției menționate. Specialistii domeniului afirmă că nu banii sunt cei ce contează atunci când vine vorba despre lungimea vieții, ci asumarea unui mod de a trăi. Ceea ce mâncăm, câtă mișcare facem și ce vicii avem stabilesc, de fapt, durata viețuirii. Speranța de viață depinde, însă, în primul rând, de obiceiurile pe care le avem.
Oltenii vâlceni, conform statisticilor, se bucură de cea mai mare speranță de viață din România. Aici, media este de peste 81 de ani. În același timp, este singura parte teritorială din țara noastră unde media speranței de viață trece de 80 de ani. Pe locul al doilea se situează Capitala, cu o speranță de viață de aproape 78 de ani și jumătate. În același clasamient al județelor fruntașe se află Clujul, Brașovul și Sibiul, toate cu medii de aproximativ 77 de ani. Iașiul și Alba depășesc indicele de invidiat al speranței de viață de 76 de ani jumătate. În Ialomița, Satu Mare și Călărași depășește cu puțin media de 74 de ani. La polul opus, județul unde se trăiește cel mai puțin este Tulcea. Aici, în Dobrogea, un român abia trece, în medie, borna de peste 73 de ani.
Educația, veniturile și statutul social sunt elemente cu aport deosebit, care pot schimba media speranței de viață într-un ținut, indiferent de mărimea lui. Cel puțin la fel de important este mediul în care trăim, cât de curat este aerul, ce comunitate avem și cât de sigure sunt drumurile pe care circulăm. Nu în ultimul rând, stilul de viață pe care îl avem definește, în mod clar, numărul de ani. Totodată, contează dacă facem sport, dacă fumăm sau consumăm alcool, dar și modul în care facem față provocărilor și stresului, conform digi24.ro.
Dacă oamenii județului Vâlcea se pot lăuda cu acest prim loc în ceea ce privește speranța de viată din țara noastră, în schimb în Satu-Mare, oamenii abia apucă să numere 72 de ani, potrivit statisticilor, iar medicii afirmă că alimentația este unul dintre motive.”Este o zonă în care predomină o dietă bogată în grăsimi, mai săracă în fibre, în fructe și produse vegetale”, explică un medic cardiolog. Pe deasupra, sătmărenii au de înfruntat și o climă, foarte rece în timpul iernilor și aproape secetoasă în timpul verii, iar aceste ample variații de temperatură și umezeală afectează direct viata localnicilor.
„Fumatul, consumul de alcool, alimentatia aproape total inadecvată precum și nivelul scăzut de activitate fizică, de mișcare, ne fac, din nefericire, să pierdem mulți ani din viață. Din păcate, în România nu avem performanțe demne de salutat la aceste modele de consum”, spune dr. Florentina Furtunescu, director al Institutului Național de Sănătate Publică.
Viața românilor devine totuși tot mai lungă. De la 71 la 73 de ani, atât a crescut speranța medie de viață în ultimul deceniu în România. Bucurestenii se află pe locul secund în acest clasament al longevității, iar femeile din Capitală sunt cele mai longevive din mediul urban. Ele trăiesc 80 de ani, cu 7 mai mult față de bărbații din cel mai mare oraș al țării. Totuși, speranța de viață în țara noastră se află pe un palier mult mai scăzut decât cel al mediei Uniunii Europene. Cu 5 ani la femei si cu 7 ani la bărbați.
Județul Vâlcea aflat pe întâiul loc al podiumului este urmat, în această ordine, de București, Cluj, Brașov și Sibiu. Pe ultimele trepte ale topului se află județele din zona de Sud-Est a țării, conform unei analize realizate de Institutul Național de Statistică
Se poate vorbi şi de locuri în care se trăieşte mai bine la ţară decât la oraş. În judeţele Vâlcea şi Hunedoara se întâmplă acest fenomen. Speranța de viață este determinată în primul rând de modul de viaţă din aceste oraşe, de politicile publice care există în respectivele judeţe şi oraşe şi de asemenea şi de obiceiurile culinare
Cel mai bătrân judeţ este Teleorman, cu o vârstă medie a locuitorilor de 46,8 ani, urmat de Vâlcea (46,1 ani), Brăila (45 ani), Olt (44,7 ani), Hunedoara, Mehedinţi şi Buzău (44,5 ani). Bucureşti se află imediat sub media naţională de vârstă, de 42,3 ani.
România îmbătrâneşte într-un ritm accelerat, iar diferenţele dintre judeţe devin deja uriaşe. Peste jumătate din actualul areal administrativ îmbătrânește cu o viteză mai mare decât media pe ţară, iar centre universitare cum e Clujul suferă de o senectute cronică- vârsta medie urcând de la puţin peste 35 de ani în urmă- cu câteva cicluri electorale la aproape 42 de ani.