Spaniolul Jose Luis Schneider este, de la începutul anului, preparatorul fizic al celor de la Rapid. El a ajuns în fotbalul românesc în sezonul trecut prin intermediul lui Mihai Teja. Dar ceea ce impresionează la Schneider este CV-ul său din fotbalul iberic, unde a lucrat la Malaga, echipa lui de suflet, alături de câțiva jucători importanți, precum Brahim Diaz, Pablo Fornals sau Samu Castillejo. Cum a descoperit fotbalul românesc, ce i-a plăcut, dar și ce nu i-a plăcut până acum, care sunt obiectivele sale la Rapid și care a fost idolul său în copilărie, aflați în urma acestui interviu exclusiv.
– Jose, cea mai mare parte a carierei tale, ai lucrat la Malaga. Cum ai ajuns de acolo în România?
– Am venit în sezonul 2019/2020. Mihai Teja căuta un antrenor fizic spaniol pentru Politehnica Iași și m-a contactat printr-un agent spaniol. Am făcut pre-sezonul cu prima echipă a celor de la Málaga. Acolo am lucrat timp de 14 ani în toate categoriile inferioare până am ajuns la echipa a doua și apoi la prima echipă. După mai multe interviuri, am fost la Iași și a început aventura mea în fotbalul românesc. Trebuie să spun că îi sunt foarte recunoscător lui Mihai pentru că am învățat multe și mi se pare un antrenor excelent.
– Acum ești la Rapid. Cum ai pătruns în proiectul lui Nicolae Grigore?
– Sunt entuziasmat de tot ce mi-a spus despre Rapid. Știam deja Rapidul pentru că am urmărit fotbalul românesc de la Cupa Mondială din 1994 din Statele Unite și știu ce înseamnă pentru fani și pentru București. Pentru mine, a fi la Rapid este o mândrie și am venit cu multă dorință de a atinge scopul promovării. Avem o responsabilitate foarte mare și o marjă foarte mică de eroare și aceasta este o problemă în obiectivul nostru. Și, de asemenea, pentru personalul care are o inimă și o simte ca făcând parte din viața lor. Știam că Rapid era grozav, dar am dat peste un club foarte mare. Aici, lucrez cu Nicolae Grigore, care mi se pare un antrenor cu un mare potențial, are multe cunoștințe și știe clar ce vrea în joc. Am fost surprins de inteligența lui de a citi jocul și de a antrena. La aceasta se adaugă experiența lui Fane Grigorie, Mihai Iosif și Mihai Nădăban, antrenor de portari cu mare experiență.
– La Malaga, ai lucrat cu nume importante din fotbalul spaniol. Ce jucător te-a impresionat cel mai mult?
– Am avut norocul să antrenez mari fotbaliști pe scena națională și internațională. Pentru mine, unul dintre cei care m-au marcat cel mai mult a fost Brahim Diaz, care aparține lui Real Madrid, dar în prezent este împrumutat la AC Milan, mi se pare un fotbalist cu talent neobișnuit. Mi-e rușine să spun că l-am antrenat pentru că într-adevăr cu acel talent singurul lucru pe care trebuia să-l facă era să-și gestioneze talentul. De asemenea, l-am antrenat pe Samu Castillejo, care are un nivel excelent, pe Pablo Fornals care joacă la West Ham sau Youssef En Nesyri, care este unul dintre atacanții la modă din Spania și are o capacitate fizică spectaculoasă. Aici, în România, am lucrat cu doi jucători care mi se par că au un viitor incredibil datorită muncii și talentului lor. Unul este Alex Mățan, iar celălalt Alex Pașcanu.
– Toți cei care iubesc fotbalul au avut un idol în copilărie. Care a fost eroul tău?
– Zinedine Zidane. Un fotbalist de clasă, cu o eleganță aparte pe teren și o personalitate puternică.
– Cum ți se pare fotbalul românesc după ce te-ai format într-un fotbal de un nivel extraordinar, precum cel spaniol?
– Am fost surprins de nivelul fotbalului românesc. Mi se pare un fotbal de nivel înalt. Fotbalistul român are un mare potențial și calitate. Liga este foarte interesantă, deoarece, în ciuda nivelului bugetelor cluburilor, în România, orice echipă concurează de la egal la egal cu oricine și asta face competiția foarte frumoasă și atractivă pentru spectatori.
– Care sunt minusurile pe care le-ai remarcat de când activezi în România?
– Cluburile au multe lucruri de îmbunătățit, văd că echipele au potențialul de a performa mai bine, dar nu este folosit. Găsesc terenuri care nu sunt bine îngrijite pentru practicarea fotbalului de calitat. Pe de altă parte, văd cum există foarte puțină răbdare cu antrenorul și cu proiectele. Cred că dacă cluburile ar lucra pentru a îmbunătăți tot ceea ce se află în jurul unui proiect sportiv, performanța echipelor ar fi mai mare, deoarece în România există antrenori de mare valoare. Și nu mă refer la construcția de stadioane, care este, de asemenea, importantă, mă refer la îngrijirea bazei sportive și la îngrijirea centrelor de antrenament pentru copii și la punerea la dispoziție a acestora cu o metodologie de antrenament puternică, adaptată așa cum face Viitorul, de exemplu.
– Cum arată o zi obișnuită de lucru pentru tine?
– Munca mea de la Rapid este de 11 ore pe zi. La 9 dimineața, tot personalul este adunat în centrul de antrenament, finalizăm detaliile sesiunii și pregătim terenul. După ce am făcut antrenamentul, avem o nouă întâlnire pentru a vedea detaliile despre cum a fost sesiunea și cea de a doua zi. Aproximativ la ora 15, ajung acasă și văd cum a fost performanța sesiunii, descarc GPS-ul și analizez fiecare detaliu. În fiecare zi, monitorizez toți jucătorii și le măsor percepția efortului, ceea ce îmi oferă date cu ajutorul cărora pot vedea sarcina internă a jucătorului și probabilitatea lor de accidentare. Am creat împreună cu doctorul Hudici și fizioterapeuții Dan și Kristo, o zonă de performanță și sănătate care funcționează minunat. Asta ne face să controlăm fiecare jucător la nivel de prevenire și performanță a accidentărilor. Apoi, trebuie să-l informez pe Grig despre performanța jucătorilor și să termin organizarea orelor și exercițiilor sesiunii din ziua următoare și ziua de lucru o termin în jurul orei 20:30.
– Mulțumesc, Jose, și multă baftă în continuare!