Jandarmul care s-a luptat la Calugareni cu Mihai Viteazul

CUNOSCUT. Jandarmul roman a fost remarcat in Italia, la o intrunire a detasamentelor de cavalerie din toata Europa PENSIONARI. Plutonierul adjutant Mihai Voicu si armasarul sau preferat, „Vizir”, au ajuns astazi la varsta pensionarii VEDETE. „Ursulet” (foto sus) a fost calul lui Mircea cel Batran, iar „Bucifal” a fost antrenat pentru scenele de lupta de la Calugareni Razboinic. Plutonierul adjutant Mihai Voinea este unul dintre jandarmii care au participat la majoritatea bataliilor purtate de Sergiu Nicolaescu pe platourile de filmare Eduard Neagu Jandarmul cu „sange de cal”, asa cum ii place sa-si spuna, are peste douazeci si cinci de ani de activitate in cadrul detasamentului calare din cadrul Jandarmeriei Bucuresti. Locul lui de munca se afla printre cai. Prin mainile sale au trecut sute de armasari si iepe pe care i-a ales, crescut si dresat. „Un echipaj format din cal si calaret, in fata unei multimi furioase, face cat patru mascati (n.n. – militari ai Brigazii Speciale de Interventie)”, afirma cu mandrie jandarmul. Ultima zi de munca Mihai Voicu si-a petrecut-o imbracat in haine de parada, alaturi de armasarii sai preferati, „Ursulet” si „Vizir”. „Sunt batrani, dar arata inca bine. Astia doi au participat la multe dintre filmele lui Sergiu Nicolaescu”, spune plutonierul, care mai afirma ca se ocupa de caii pe care ii folosea actorul in rolurile sale. Cand se apuca de povestit Voicu e greu de oprit. „In timpul unei sarje (n.n. – asalt) din timpul filmarilor de la „Mircea”, am fost taiat cu sabia la picior si apoi intepat in burta. Doar calaretii de la noi din jandarmerie si cascadorii puteau face scenele astea”, isi aminteste jandarmul. O alta scena, de care isi aminteste amuzat plutonierul, a avut loc in timp ce reconstituiau batalia de la Calugareni pentru filmul „Mihai Viteazul”. „Eram undeva pe la Ciocanestii de Dambovita. Era iarna. Frig rau! Ca sa-i mai dezmorteasca, producatorii imparteu tuica fiarta figurantilor. „Otomanii” erau jucati de noi, militari adevarati, iar „romanii” au fost alesi din randul taranilor din satele invecinate. Dupa mai multe duble si numeroase tuici, „romanii” au inceput sa dea cam tare cu ghioagele, lucru care i-a suparat rau pe „turci” si, drept urmare, dupa ce s-a strigat motor, astia au tabarat pe romani rupandu-i cu bataia, stricand toata scena”, isi aminteste Voicu. Plutonierul adjutant are o singura suparare de care vorbeste fara frica, acum, inainte de pensionare. „Nu se mai dau bani pentru unitatile hipice. Ne-au mutat aici, in Magurele, la capatul lumii si au uitat de noi. Afara, unitatile de cavalerie sunt prima falanga a oricarei prezentari, noi nici la parada de 1 Decembrie nu mai suntem scosi. E mare pacat”, spune trist Mihai Voicu.