Colegii îndurerați au anunțat decesul la ora 9.55, iar drama prin care a trecut cel decedat a înduioșat o țară întreagă. Circumstanțele decesului, precum și tot ceea ce s-a întâmplat imediat după aceea, au deschis seria unor îndelungate polemici. Ce înțelegem din tot ceea ce se întâmplă în jurul nostru și cum am putea să ajutăm pe cineva atunci când are cu adevărat nevoie de noi? Întrebare retorică, evident…
Un taximetrist bucureștean în vârstă de doar 45 de ani a murit în trafic, după ce a suferit un infarct. El a murit chiar la volanul maşinii pe care își câștiga existența, pe un bulevard din Capitală. Bărbatul a oprit maşina pe mijlocul străzii, însă nimeni nu i-a sărit în ajutor. Mai mult, pentru ca totul să fie cât mai ciudat cu putință, ceilalţi şoferi au început să îl claxoneze, fără să ştie că taximetristul avea nevoie de ajutor.
Știm cu toții că așa se întâmplă de fiecare dată când o mașină încurcă circulația, nu? Toți șoferii apasă claxoanele fără a se gândi, măcar o secundă, că șoferul mașinii oprite poate avea nevoie de ajutorul lor. Exact asta s-a întâmplat și în cazul de față, iar reacțiile sunt elocvente.
”Alergăm înnebuniți din colo-ncoace, disperăm pentru lucruri mărunte, ne certăm pentru părerile altora și ne facem viața un haos. Suntem jigniți cu ușurință de necunoscuți, care își varsă frustrările îndrugând verzi și uscate. Supărările ne iau din zile, răfuieli fără miză ne scurtează viața. Azi un om a murit, (un TAXIMETRIST DE LA TITAN ), înconjurat de neoameni care au fost deranjați de faptul că s-a găsit să moară acolo, tocmai acolo. S-a oprit vreunul să vadă dacă e bine? Nu, dă-i naibii de gălbejiți, să moară! Le pasa? A murit! Știu ei prin ce calvar a trecut omul ăla să aibă licența lui, să muncească legal? Știu ei că avea patruzeci și cinci de ani? Nu!
Ne pasă? Sper că da. Dumnezeu să-l odihnească în pace.?☹”, a postat o femeie pe pagina de socializare.