Un incendiu forestier a izbucnit în zona de excludere din jurul centralei nuclare de la Cernobîl, iar autoritățile din Ucraina au mobilizat aviația pentru a încerca să stingă focul, potrivit informațiilor furnizate de AFP.
20 de hectare de pădure au fost afectate, la circa 100 de kilometri de Kiev, capitala Ucrainei. Două avioane, un elicopter şi o sută de pompieri au fost mobilizaţi pentru a lupta împotriva incendiului. Serviciile de urgenţă au dat publicității un comunicat în care au precizat că incendiul a fost controlat şi că nu a fost detectată nicio creştere a radioactivităţii aeriene, după ce cu o zi înainte raportaseră unele „dificultăţi” în încercarea de a stinge focul din cauza creşterii radioactivităţii în unele locuri.
Autorităţile au mai transmis că localităţile învecinate nu sunt în pericol, informează și Agerpres. Reactorul numărul 4 al centralei de la Cernobîl a explodat pe 26 aprilie 1986 contaminând – conform unor informații – până la trei sferturi din Europa. După dezastru, autorităţile au evacuat sute de mii de oameni. O zonă vastă, care acoperă peste 2.000 de kilometri pătraţi, a rămas abandonată. Alte trei reactoare ale centralei au continuat să funcţioneze după tragedie. Ultima a fost oprită în 2000, marcând sfârşitul activităţii industriale de la Cernobîl.
(CITEȘTE ȘI: IMAGINI TULBURĂTOARE. CUM ARATĂ ASTĂZI CERNOBÎL, LA 33 DE ANI DE LA TRAGEDIA CARE A ȘOCAT ÎNTREAGA OMENIRE)
Câteva ore mai tărziu, însă, Ucraina a semnalat duminică a creștere a nivelului de radioactivitate.
„Avem vesti proaste: nivelul de radioactivitate este mai mare decât normalul în centrul incendiului”, a precizat în mediul online Egor Firsov, cel care conduce serviciul de inspecție ecologică. El și-a însoțit mesajul cu o înregistrare video care arată un detector Geiger ce afișa un nivel de radioactivitate de 16 ori mai mare decât normalul.
Reactorul numărul 4 al centralei de la Cernobîl a explodat pe 26 aprilie 1986 contaminând, conform unor estimări, până la trei sferturi din Europa. După dezastru, autoritățile au evacuat sute de mii de oameni. O zona vastă, care acoperă peste 2.000 de kilometri pătrați, a rămas abandonată. Alte trei reactoare ale centralei au continuat să funcționeze după tragedie. Ultima a fost oprită în 2000, marcând sfârșitul întregii activități industriale de la Cernobîl.
(VEZI ȘI AICI: TRAGEDIA DE LA CERNOBÎL. CINE ESTE BĂRBATUL CARE A RĂMAS ÎNGROPAT SUB REACTORUL 4)
Sâmbătă, 26 aprilie 1986 – la 01:23:45 -, reactorul nr. 4 a suferit o explozie catastrofală a cazanelor sub presiune de abur din componența acestuia, ceea ce a dus la un incendiu, explozii adiționale și scurgeri radioactive. Accidentul de la Cernobîl poate fi gândit ca o versiune extremă a accidentului SL-1 în Statele Unite din 1961, unde centrul reactorului a fost distrus (omorând trei oameni), radioactivitatea răspândindu-se direct în interiorul clădirii unde se afla SL-1. În timpul accidentului de la Cernobîl însă, aceasta a fost dusă prin vânt spre frontierele internaționale. Accidentul de la Cernobîl a injectat în atmosfera terestră de 400 de ori mai mult material radioactiv decât cel de la Fukushima (Japonia), de câteva ori cantitatea de material radioactiv corespunzătoare bombelor de la Hiroshima și Nagasaki, dar de o miime până la o sutime (în funcție de izotopul evaluat) față de emisiile atmosferice ale testelor nucleare de suprafață a armamentului nuclear testat la nivel mondial până la interzicerea efectuării acestora în atmosferă.
Condițiile pentru începerea acestui test au fost pregătite pe lumină la data de 25 aprilie și producția de energie a reactorului a fost redusă spre 51%. O stațiune locală de putere a fost închisă neașteptat. Coordonatorul rețelei electrice a Kievului a cerut amânarea scăderii aportului energetic al centralei în rețea, pentru acoperirea vârfului de consum al serii. Directorul centralei a consimțit și a amânat testul pentru mai târziu. Testul de siguranță a fost amânat până la schimbul de noapte, o echipă neexperimentată care ar fi trebuit să lucreze la reactorul nr. 4 noaptea aceea și următoarea.
Noua echipă a fost surprinsă de amânarea anterioară a încetinirii reactorului și a urmat protocolul original al testului. Urmarea a fost reducerea prea rapidă a nivelului de putere. În acea situație, reactorul a produs mult xenon-135, care a scăzut și mai mult puterea (spre 30 MW – aproximativ 5% de valoare presupusă). Operatorii au crezut că scăderea rapidă a fost din cauza unui defect la unul dintre regulatorii de putere, scăpând din vedere contaminarea reactorului. Cu scopul de a spori reactivitatea (neștiind că scăderea drastică a puterii este cauzată de absorbția în exces a neutronilor de xenon-135), au fost scoase celulele de control din reactor în ciuda faptului că acest lucru este permis doar cu respectarea unor reguli stricte de siguranță.