Gunnar Nordahl, prima mașină de înscris goluri a fotbalului suedez

Gunnar Nordahl a fost, fără îndoială, cel mai mare atacant suedez al secolului XX. Până la apariţia lui Henrik Larsson și Zlatan Ibrahimovic, Suedia nu a mai avut un vârf atât de eficient precum cel poreclit „Bizonul” datorită calităților sale fizice extraordinare. Dincolo de medalia olimpică de aur cucerită în 1948 la Londra, Nordahl s-a remarcat mai ales în fotbalul italian, unde încă deţine recordul titlurilor de golgeter în Serie A.

La 1,84 metri și 92 de kilograme, Gunnar era o adevărată forţă a naturii și a ieșit de cinci ori capocannoniere în Italia, performanţă nemaiatinsă de niciun alt jucător până în prezent.

Gunnar s-a distins încă din școală datorită calităților sale fizice, iar la 16 ani a debutat la echipa de amatori a orașului Hornefors. Tot în adolescenţă, a început să muncească la o fabrică de bere pentru a-și ajuta financiar familia. După trei sezoane în care a marcat 68 de goluri în 41 de meciuri, Nordahl a ajuns în 1940 la Degerfors, echipă din prima ligă a Suediei. Aici, a continuat să facă ravagii în apărările adverse, ceea ce a atras atenţia celor mai importante cluburi suedeze.

Astfel, în 1944 ajungea la campioana IFK Norrkoping, care i-a oferit și un job de pompier în oraș în perioada în care nu juca fotbal. Timp de cinci ani, Gunnar a marcat 87 de goluri în 85 de partide pentru IFK, alături de care a cucerit patru titluri de campion și o cupă a Suediei. În fiecare dintre aceste sezoane, el a ieșit golgeterul competiţiei, un record care a rămas în picioare până astăzi. La Norrkoping, Nordahl a legat o relaţie specială cu alţi doi jucători suedezi de excepţie, Gunnar Gren și Nils Liedholm. Împreună, vor deveni cunoscuţi drept tripleta Gre-No-Li, primul trident de legendă al fotbalului mondial.

Nordahl a impresionat și în naţionala Suediei, unde a debutat în 1945 și pentru care a înscris 43 de goluri în 33 de meciuri. Momentul său de apogeu în reprezentativa scandinavă a venit la Jocurile Olimpice de la Londra din 1948, unde a fost cel mai bun marcator al turneului de fotbal, cu șapte goluri, ultimul fiind chiar în finala de pe Wembley, și și-a condus echipa spre medalia de aur.

Ajuns la AC Milan, Nordahl a debutat cu gol într-un meci câștigat cu 3-2 împotriva celor de la Pro Patria. Până la finalul stagiunii, a marcat 16 goluri în 15 partide și i-a convins pe conducătorii clubului să-i prelungească contractul. Astfel, după ce iniţial semnase pe doar șase luni, lui Gunnar i s-a propus o înţelegere pe doi ani și jumătate. Nordahl a ieșit golgeterul campionatului de cinci ori, el fiind și în acest moment cel mai prolific jucător străin din istoria Serie A, cu 225 de goluri în 291 de meciuri.

În 1956, Gunnar Nordahl a plecat de la AC Milan la AS Roma, unde a mai jucat doi ani, după care a pus punct carierei sale prestigioase.

Tot în Italia a și încetat din viaţă, în orășelul Alghero din Sardinia, pe 15 septembrie 1995, când avea 73 de ani.