Grigore Leșe a fost recent implicat într-un scandal, legat de un concert pe care l-a susținut în localitatea lui natală, Târgu Lăpuș (jud. Maramureș). Reacțiile oamenilor nu au întârziat să apară, unul dintre ei a fost chiar Marian Godină, care i-a lăsat un mesaj pe rețelele de socializare și la scurt timp Grigore Leșe i-a șters comentariul și l-a blocat.
“După ieșirea nervoasă, dl Grigore Leșe a postat un mesaj pe pagina dumnealui, în care venea cu ceva explicații. Nu m-am putut abține și i-am lăsat următorul comentariu: „Dumnezeu iubește lemnul și spațiile mici”. Mi-a șters comentariul și m-a blocat”, a scris Marian Godină pe pagina sa de Facebook.
Grigore Leșe a ținut să facă lumină în scandalul în care a fost implicat, în timp ce concerta în localitatea lui natală, Târgu Lăpuș (jud. Maramureș). Artistul și-a cerut scuze pentru atitudinea pe care a avut-o, potrivit spuselor lui, pe motiv că a așteptat mai multe ore, peste cea inițială, până să intre pe scenă să cânte. Artistul a mărturisit că nu a părăsit scena și că și-a dus la bun sfârșit concertul.
,,“Un secol de dor”, Târgu Lăpuş, 5 decembrie 2018
Vă rog pe dumneavostră, oameni ai presei, și pe dumneavoastră, cei care mă urmăriți, să preluați aceste rânduri, exact așa cum sunt ele.
La Tîrgu Lăpuș m-am dus cu tot sufletul, fără nicio pretenție de absolut niciun fel, atunci când autoritățile locale mi-au lansat invitația. De altfel, ca să fim bine înțeleși, vreodată n-a existat vreo pretenție a mea de la locul unde m-am născut, ba am căutat să ridic zona în fiecare an, printr-o serie de evenimente cu artiști de mare calibru, cu televiziuni, cu presă, organizate inclusiv la casa unde m-am născut, în satul Stoiceni.
La Tîrgu Lăpuș am venit absolut extenuat, în urma unei serii grele de 8 concerte, in 6 zile, cu 3 ore de somn pe noapte, dar cu sufletul plin că sunt așteptat acasă cu multă bucurie si mult drag, să ne cinstim istoria. Am venit să spun o poveste despre eroii Lăpușului, despre părinții noștri, ai tuturor lăpușenilor. Am venit să citesc scrisorile lor de război, pe care cu multă trudă le-am căutat în Arhivele Naționale și pe care le-am legat în cântec cu toată inima. Am venit să le dau suflet din sufletul meu, în ceea ce numesc act artistic, pe care oricât de mult aș fi pus pe rug, la ars, pentru ieșirea mea, de care îmi pare extrem de rău, l-am transpus în scenă de patruzeci de ani, cu aceeași emoție și același consum. Dar de data aceasta, am venit sa îl dau ofrandă străbunilor mei, și ai noștri, ai lăpușenilor. Cu multă inimă am venit.
Dincolo de datele organizatorice despre care nu vreau să comentez, am așteptat calm și disciplinat un număr considerabil de ore să pot intra în scenă. Mult peste ora inițială a începerii concertului. Am intrat în scenă, am început concertul. Apoi, l-am intrerupt, izbucnind intr-un moment de tensiune, de oboseală, de neintelegere a actului meu artistic in acest context.
Regret faptul că atitudinea mea a fost interpretată greşit. Contextul în care m-am exprimat a fost unul care mă face să readuc în atenţie o problematică tot mai prezentă în sălile de concert de la noi – conduita pe care trebuie să ne-o asumăm în egală măsură, artişti şi public, atunci când construim un act cultural. Chiar dacă uneori e vorba de ai noștri, cei de acasă. De la punctualitate, până la vestimentaţie şi terminând cu folosirea telefoanelor mobile în timpul unui spectacol. Atât noi, cei din scenă, cât şi publicul.
Iertare celor care se aflau acolo şi au respectat toate cele de mai sus. Atunci când intri in scenă, să te dăruiești publicului, si mai ales în contextul istoric în care ne aflam, sensibilitatea și senzitivitatea devin acute. Încărcătura emoţională pe care o presupune pregătirea mea pentru fiecare concert pe care-l susţin, indiferent de locul unde se întâmplă acesta, e enormă. (Citește AICI continuarea)