Gest extrem: 48 de salariați de la Oltchim sunt în greva foamei

Zeci de salariaţi ai combinatului chimic Oltchim Râmnicu Vâlcea au intrat, miercuri seara, în greva foamei, cerând respectarea drepturilor salariale prevăzute în contractul colectiv de muncă în cazul disponibilizării.  

Protestul a fost declanşat  în faţa pavilionului administrativ al societăţii, iniţial de 32 de angajaţi, dar pe parcurs acestora li s-au alăturat şi alţi salariaţi, astfel că numărul celor aflaţi în greva foamei a ajuns la 48. (VEZI ȘI: ACCIDENT LA COMBINATUL OLTCHIM! UN BĂRBAT A MURIT ŞI ALTUL ESTE ÎN STARE GRAVĂ)

Motivele grevei, potrivit angajaților

 “Printre motivele care au condus la măsura extremă a salariaților Oltchim aflați în greva foamei ar fi şi următoarele: lipsa investițiilor în domeniul Sănătății şi Securității în Muncă (vezi accidentele de muncă din ultima perioadă), îndoieli cu privire la seriozitatea cumpărătorului activelor Oltchim (a falimentat majoritatea întreprinderilor achiziționate în timp),   nu s-a dorit privatizarea Oltchim, ci s-a recurs la vânzarea pe bucăți şi procedura de vânzare nu a fost transparentă. Presiunile exercitate de sefii direcți asupra salariaților în ultima perioada”, au postat angajații companiei pe pagina de socializare. .

Comisia Europeană cere României să recupereze 335 de milioane de euro de la Oltchim

La cererea autorităţilor, Oltchim va introduce suma stabilită ca ajutor de stat de recuperat în tabelul creditorilor, conform legislaţiei naţionale a insolvenţei, a arătat compania într-o informare trimisă marţi bursei.

Comisia Europeană cere României să recupereze 335 de milioane de euro de la Oltchim, considerând că suma reprezintă ajutoare de stat acordate combinatului după privatizarea eşuată din septembrie 2012, arată Mediafax.

În acelaşi timp, Comisia a concluzionat că societăţile care au cumpărat activele combinatului nu au beneficiat de ajutoarele acordate, iar răspunderea pentru rambursarea ajutoarelor îi revine Oltchim.

În aprilie 2016, Comisia a iniţiat o investigaţie aprofundată pentru a stabili dacă anumite măsuri luate de România în sprijinul societăţii Oltchim respectau normele UE privind ajutoarele de stat, în special: neexecutarea silită a datoriilor şi acumularea în continuare de sume datorate de Oltchim Autorităţii pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) din România după privatizarea eşuată a societăţii Oltchim din septembrie 2012; anularea de datorii în valoare de peste 300 de milioane EUR de către AAAS şi de către diferite întreprinderi de stat şi continuarea furnizărilor, de către statul român şi de către întreprinderi de stat (CET Govora şi Salrom), către Oltchim fără plată, în ciuda deteriorării situaţiei financiare a societăţii.