Vă întrebați, probabil, cine a fost amanta președintelui în fața căreia uita tot ce însemna doctrină comunistă. Precum marea majoritate a dictatorilor comuniști, Gheorghe Gheorghiu-Dej, șeful politic numărul unu al regimului comunist românesc, instaurat în martie 1945, își permitea orice. Fostul muncitor cu patru clase uita de dogmele, statutul, regulile și etica înscrise în carnetul său de partid ca lider incontestabil. Propulsat pe „tronul” roșu de către hoardele sovietice invadatoare după Al Doilea Război Mondial, omul a înțeles rapid că se poate înfrupta din plin de destrăbălarea proprie capitalismului putred, aflat în ultima fază a „depravării”, așa cum îl descria propaganda proletară a vremii. CANCAN.RO are super informații.
Dezlegarea la desfrâu a lui Ghiță Dej însemna amante la alegere, patima pentru jocurile de noroc și automobile de lux. Erau ofrandele sovieticilor pentru atașamentul și slugărnicia celui ce le pusese România sub bocanc. Fostul deținut de drept comun întemnițat pentru mai mult de 10 ani după implicarea sa în violenta grevă din 1933, de la atelierele Grivița, devenit secretar general al Partidului Comunist Român, apoi prim-ministru și șef al statului se transformase într-unul dintre cele mai temute personaje ale țării acelei vremi.
Viața lui luase o turnură deosebit de avantajoasă, drept care, Dej a fost subiectul multor bârfe și bancuri ale românilor, cu toate că aceștia riscau închisoarea dacă erau denunțați. Zisele acelor timpuri dezvăluiau că îşi împărţea amanta cu un alt bărbat. În perioada 1926-1946, Gheorghiu- Dej a fost căsătorit cu Maria Alexe, o menajeră din Galaţi, cu care a avut două fiice. După divorț, nu s-a mai recăsătorit, dar a trecut la amantlâcuri în serie. Se spunea că multe din ibovnicele avute erau agente ale serviciilor secrete sovietice. Era cuprins de o pasiune arzătoare pentru actrița Elvira Godeanu (1904-1991), femeie atrasă peste măsură de bijuterii scumpe, de lux, pe care iubitul de taină i le cumpăra din cele mai pretențioase consignații din București. Despre ea circulau zvonuri că ar fi fost spion sovietic încă de la începutul anilor ’40, conform antena 3.ro.
Revenind la zvonurile de atunci, marea iubire a lui Dej a fost Elvira Godeanu, una dintre cele mai frumoase femei ale vremii, cu trei ani mai mică decât el. Singura situație nepotrivită era că fermecătoarea artistă mai avea un iubit pe nume Emil Prager, care a fost de acord să „o împartă” cu omul politic. Acesta era un cunoscut inginer constructor și arhitect din perioada interbelică. Iar Dej a iubit-o atât de mult, încât a fost dispus să o împartă cu acel bărbat. Se spune că prin Elvira, Emil Prager și Gheorghe Gheorghiu-Dej au devenit extrem de apropiați și arhitectul era adesea invitat la petrecerile date de Gheorghiu Dej.
Totuși, cea supranumită „Marea doamnă a teatrului românesc” se afișa numai cu arhitectul, cel care, ulterior, i-a devenit și soț, potrivit informațiilor CANCAN.RO. Se spune că Gheorghe Gheorghiu-Dej ar fi fost primul care ar fi cerut-o pe actrița Elvira Godeanu de nevastă, dar aceasta a refuzat. Femeia nu a recunoscut niciodată legătura intimă pe care ar fi avut-o cu șeful comunist. „Ce e absurd în povestea asta e că eu pe Gheorghe Gheorghiu-Dej nu l-am văzut niciodată în viaţa mea în carne şi oase”, a spus Elivra într-unul dintre ultimele sale interviuri.
A primit „Ordinul Muncii” şi titlul de „Mare artist al poporului”, iar conducătorul statului comunist îşi dorea să îi devină soţie şi „credincioasă iubirii sale ca o sclavă”, potrivit relatărilor din acea vreme. Artista cu care Dej ar fi dorit să se căsătorească, conform bârfelor acelei perioade, îşi lăsase relaţia cu premierul pe planul al doilea, fiind mai puţin impresionată de manierele grosolane ale fostului proletar. Chiar și temuta Ana Pauker, tovarășa „Stalin cu fustă”, așa cum era supranumită, s-ar fi numărat printre amantele lui Dej, înainte ca acesta să o cunoască pe Elvira, așa cum se spunea în acei ani.
Pasiunea liderului marionetă a sovietelor pentru fast a făcut adesea subiectul bârfelor din vremea sa. Înainte de a se angaja în atelierele CFR, Dej fusese un neînsemnat ucenic de pantofar, însă două decenii mai târziu, odată ajuns la putere devenise în scurt timp faimos pentru standardul său de viaţă extrem de ridicat. Se îmbrăca după standardele burgheze, purtând articole de vestimentaţie scumpe şi guler alb, create la cele mai de seamă case de modă din Bucureşti, Leonard şi Covalciuk, iar din meniul său preferat nu lipseau caviarul în cantităţi impresionante şi renumitul coniac franţuzesc.
Dej îşi construise o vilă somptuoasă în Parcul „Gheorghe Gheorghiu Dej” de pe Şoseaua Kisselef, omul dedicat trup și suflet partidului unic, mai deţinea proprietăţi cel puțin la fel de costisitoare pe malul Lacului Snagov şi la Sinaia. De asemenea, Gheorghiu Dej era proprietarul unei limuzine model ZIL 111, de 5.8 metri lungime, cumpărată din URSS. Totuși, din colecţia sa de maşini selecte nu lipseau autoturismele americane. „Deţinea un Buick şi un Lincoln. Ambele bijuterii pe patru roți au fost aduse din Elveţia, ca multe altele fabricate în Statele Unite, care circulau în România. Americanii vând aceste maşini unor companii din Elveţia, care le revând către Guvernul român, înainte să ruleze mai mult de 20.000-25.000 de kilometri”, menționează o notă informativă, din 1951, despre Dej.
Pe lângă aventurile amoroase, zburdalnicul Gheorghe Gheorghiu Dej era un parior înrăit, deşi stabilimentele jocurilor de noroc au fost interzise în primii ani de comunism. Împreună cu Gheorghe Apostol, politicianul noului sistem de extremă stânga, principalul contracandidat de mai târziu al lui Ceaușescu la funcția de șef al statului după moartea lui Dej, prieten la cataramă al acestuia din urmă şi cu alţi prieteni, liderul comunist devenise un client de bază al cazionului fostului Club Roial Automobil Român, de pe Strada Ştirbei Vodă, oficial închis, însă disponibil pentru distracţia ştabilor comunişti. Jocurile de cărţi, ruletă şi diverse alte jocuri ale hazardului erau practicate aici cu patimă.
De multe ori, închiria peste noapte restaurantul Pescăruş din Capitală pentru copioase petreceri cu amantele lui. Înainte de a deveni premier, Gheorghe Gheorghiu Dej patrona câteva cluburi de noapte din Bucureşti, Casa Albă de pe Strada Dinicu Golescu fiind favorita sa, dar adesea era văzut şi la Mon Caprice şi la Mon Jardin, cluburile de noapte naţionalizate de pe Calea Dorobanţilor. Unul dintre localurile sale favorite era „Brotăceii”, un restaurant unde îi plăcea să petreacă până la ore târzii”, arăta o notă informativă, păstrată în arhivele Radio Europa Liberă.
Cine deţine informaţii despre acest subiect este rugat să ne scrie la [email protected], să ne sune la 0741 CANCAN (226.226) sau să ne scrie direct pe WhatsApp.