Fiica președintelui României și iubirile sale neîmplinite. Cum i-au distrus părinții viața personală Zoiei Ceușescu

Publicat: 21/09/2023 | 12:30

Așa cum sună definiția unui tiran, oriunde și oricând trăiește, acesta dispune cum își dorește de soarta supușilor săi. Sub toate aspectele. Cuplul ceaușist nu a făcut figură aparte. Și-a extins tentaculele acaparatoare până și asupra celor pe care i-a adus pe lume. Viețile propriilor copii, trăirile acestora, erau obiect de studiu și de cenzură pentru titularii cabinetelor 1 si 2. Mai ales, ale Elenei C. Fiica lor, Zoe, nu putea fi o excepție.

Fiica președintelui României și iubirile sale neîmplinite

În volumul său ”Ceaușismul. România între anii 1965 și 1989“, jurnalistul Şerban Orescu, fost redactor la Radio Europa Liberă, susține că numele ei era o trimitere la eroina sovietică Zoia Kosmodemianskaia, însă numele ei a fost schimbat în ”Zoe”: ”Procesul derusificării a fost ilustrat chiar în familia lui Nicolae Ceaușescu. Numele rusesc Zoia a fost modificat în românescul Zoe“.

A absolvit Liceul nr. 24, actualul Jean Monnet, și Facultatea de Matematică, pe care a terminat-o în 1971. Intrase fără examen, pentru că avea medie mare în liceu. Se pare că ar fi vrut să studieze regie de teatru sau film, dar Elena Ceaușescu s-a împotrivit fără drept de replică: ”A fost de-ajuns o Lica Gheorghiu în țara asta”, ar fi zis Elena, făcând trimitere la fata lui Gheorghiu-Dej.

A obținut titlul de doctor în matematică la Universitatea din București. A publicat mai multe lucrări, dintre care 22 sunt înregistrate în baza de date a American Mathematical Society. A fost asistent universitar la Facultatea de Matematică și apoi cercetător la Institutul de Matematică. Din ’75, după ce institutul a fost desființat, a ajuns director la Institutul pentru Creație Ştiințifică și Tehnică (INCREST), unde a rămas până în 1989. Zoia n-a avut funcții politice în timpul regimului comunist.

Idila cu Petre Roman

Cea mai faimoasă aventură a Zoiei Ceaușescu a fost cea cu Petre Roman, viitorul premier al României. Această relație a fost evidențiată de Ion Mihai Pacepa și de Nicolae Pleșită, fostul șef al DIE, fiind confirmată apoi de alte persoane, între care și de către șeful pazei sale, colonelul de Securitate Dumitru Burlan. Petre Roman a negat însă categoric această relație, precizând că ar fi cunoscut-o în iulie 1971 la câteva luni după ce a obținut o bursă în Franța, potrivit historia.ro

Un securist povestește

Ofițerul Burlan, cel care a publicat în 2003 o carte intitulată ”După 14 ani – Sosia lui Ceaușescu se destăinuie”, și-a reamintit în urmă cu câțiva ani, pentru “Adevărul”, cum Zoia Ceaușescu se plimba de mână prin parcul Herăstrău – o plimbare romantică, nevinovată – cu Petre Roman. Elena Ceaușescu i-a cerut lui Burlan să o însoțească în parc pentru a se convinge și ea de acea relație, spionându-și practic fiica și pe viitorul demnitar postdecembrist. Petre era fiul directorului Editurii Politice, Valter Roman. Acesta din urmă a fost băgat în ședință de Elena Ceaușescu. Idila dintre cei doi tineri a fost curmată rapid, iar lui Petre Roman i s-a aprobat plecarea la studii în Franța.

Același, Dumitru Burlan a rememorat celebra scenă în care Zoia a dispărut, pur și simplu, de acasă pentru că se certase cu mama ei, care se împotrivea relației cu doctorul Dan Vincze, medic ginecolog din Cluj, de care se îndrăgostise în 1972. Elena Ceaușescu nu a agreat nici această relație, pe motiv că ar mai fi existat cineva de naționalitate maghiară în familie.

”Am găsit-o la Sighetu Marmației, la o familie de prieteni. S-a dus să se plângă la acei prieteni că părinții săi nu erau de acord cu prietenia cu doctorul Vincze. Au venit acolo și Bobu, și Nicușor. Eu i-am zis lui Nicușor să-i spună că este acolo și tovarășul Mitică. Așa îmi ziceau mie. Și domnișoara Zoe le-a zis că să plece toți și să rămână doar tovarășul Mitică. Era prin martie și urma să fie ziua dumneaei de naștere. Am stat la Casa de oaspeți și pe urmă am venit cu dumneaei cu avionul și ne-a așteptat la aeroport generalul Pleșiță, care atunci era adjunctul ministrului”, a povestit Dumitru Burlan.

Alte relații de dragoste

După acest episod, au urmat mai multe relații pasagere, cu ziaristul Mihai Matei, cu scriitorul Petru Popescu, însă nici acești bărbați nu au fost pe placul familiei Ceaușescu. În 1980, Zoia l-a cunoscut pe Mircea Oprean, inginer din Sibiu și cadru universitar la Politehnică. Bărbatul avea dosar bun. ”Se poartă frumos și nu se atinge de băutură“, l-a lăudat Elena traducătoarei sale de engleză. Reținut după Revoluție, Mircea Oprean a povestit anchetatorilor, în ianuarie 1990, cum s-a cunoscut cu fiica Elenei și a lui Nicolae Ceaușescu, în vara anului 1980.

”La sfârșitul lunii august și începutul lunii septembrie, când mă aflam în vacanță pe litoral, la Eforie Nord, Zoia era la Neptun cu ocazia unei conferințe internaționale de matematică. A mers la Neptun cu un prieten, Dodu Petrescu, văr cu Zoia. Dodu a sunat-o pe Zoia și a spus că se află la Neptun și a invitat-o la o cafea. Ne-am întâlnit pe terasa restaurantului “Internațional”. Din prezentarea făcută nu am aflat și nu știam despre Zoia decât că este verișoara lui Dodu. Abia spre sfârșitul întâlnirii, în cursul serii, mi-am dat seama că este Zoia Ceaușescu”, a rememorat cel care avea să devină ginerele cuplului dictatorial trei ani mai târziu, în aprilie 1983. Ulterior, lucrurile s-au complicat, dar, ca în orice poveste de dragoste cu happy-end, a urmat o nuntă ca-n povești.

”Ne-am mai văzut de câteva ori în acel an și am mai vorbit la telefon, după circa cinci-șase luni n-am vorbit și nici nu ne-am văzut. Am reluat apoi convorbirile telefonice și întâlnirile la inițiativa Zoiei. Ne-am cunoscut din ce în ce mai bine, îndrăgostindu-ne unul de celălalt și în final ne-am căsătorit”, a mai spus Oprean.

Soarta Zoiei după 1989

În timpul Revoluției, Zoia a fost reținută împreună cu frații săi, Nicu și Valentin Ceaușescu, și anchetată pentru subminarea economiei naționale, ulterior ei fiind cercetați în stare de libertate. Zoia a fost reținută inițial pe 24 decembrie 1989, în complexul Primăverii, în casa bunicii din partea mamei, Alexandrina Petrescu. A fost trimisă la o unitate militară din București. Acolo era de Crăciun, când a auzit că părinții ei au fost executați. A rămas în închisoare până la 18 august 1990. La începutul lunii ianuarie 1990 a fost reținut și soțul ei, Mircea Opran, profesor universitar la Universitatea Politehnică, care a fost ținut în închisoare până pe data de 8 august 1990. Zoia a fost scoasă de sub acuzare în 1996. După Revoluție, Zoia și Mircea Opran au fost apoi evacuați din vila în care locuiau. A urmat o perioadă în care cei doi au fost nevoiți să stea la prieteni sau pe la rude.

Apoi, Zoia Ceaușescu a dus o existență retrasă, evitând aproape complet presa. Mai mult, s-a auzit despre ea în ultimii trei ani de viață, când a acționat în justiție statul român pentru recuperarea unor cărți, tablouri și bijuterii confiscate în 1989, respectiv pentru deshumarea părinților. A reușit să recupereze patru bijuterii de aur, tablouri ajunse la Muzeul Național de Artă sau cărți rare intrate în patrimoniul Bibliotecii Naționale. A murit în noiembrie 2006, de cancer pulmonar. Avea 57 de ani. A fost incinerată la Crematoriul ”Cenușa“.