Se spune că așchia nu sare departe de trunchi. Un adevăr perfect valabil și în familia celebrei actrițe Maia Morgenstern. Fiica sa, Cabiria, a acordat recent un interviu în care a vorbit despre relația pe care o are cu mama sa, dar a dat câteva detalii mai puțin știute despre copilăria ei.
Eva Lea Cabiria Morgenstern este o tânără de 23 de ani, care îi seamănă leit mamei sale. Aceasta îi calcă pe urme, este o actriță care muncește din greu pentru visul său, însă pe lângă această pasiune, este implicată în multe alte proiecte.
Cabiria a recunoscut că numele pe care îl poartă i-au deschis multe uși, s-a simțit privită și ascultată, dar cu toate acestea, a existat și o presiune destul de mare pe umerii săi.
„Contează pentru mine pentru că mi-a oferit șansa de a cunoaște mulți oameni, mi-a oferit căldură, m-am simțit observată, m-am simțit ascultată, m-am simțit privită și sigur că toate lucrurile astea vin și cu o grămadă de presiune la pachet. A fost deosebit de important felul în care m-am dezvoltat, nu stric din punct de vedere pozitiv, dar este o foarte importantă parte din ceea ce sunt”, a spus fiica Maiei Morgenstern la Radio România.
În ceea ce privește anii copilăriei, Cabiria se simte norocoasă că s-a născut și a trăit într-un mediu care i-au conturat într-un mod frumos viitorul.
„Am crescut într-un apartament la etajul 12 care are un balcon care unește toate camerele și vedeam soarele de când răsare până când apune. Momentul meu preferat a fost, nu știu dacă întotdeauna, răsăritul soarelui. Inclusiv când mă trezeam, când eram mică și apucam să prind lumina răsăritului, felul în care simțeam că încălzește camera. Mi-am dorit foarte mult să am o cameră roz când eram mică. Cred că am fost foarte norocoasă să cresc în mediul în care am crescut”, a povestit Cabiria, fiica Maiei Morgenstern.
Întrebată cum reacționează în momentul în care celebra sa mamă are momente în care se enervează, Cabiria a răspuns râzând: „Mă sperii, dar în același timp încerc foarte mult să o ascult, să o înțeleg, adică fac eforturi active de a comunica cu ea, de a-i fi alături, de a-i fi confident, de a fi prezentă și cu mintea și cu sufletul acolo. Simt că mama are nevoie de cineva care să fie acolo”.