În micul sat ialomiţean Luciu, cinci bătrâne încearcă să ţină vie tradiţia şi cultura populară. La fel ca pe vremuri, bătrânele organizează şezători, unde le învaţă pe fetele tinere din sat cum să ţeasă la război ştergare şi covoare. De asemenea, bunicuţele sunt maestre şi la gătit, ştiind să prepare toate mâncărurile tradiţionale din zona Ialomiţei. CANCAN.RO, SITE-UL NR. 1 DIN ROMÂNIA, vă prezintă, în exclusivitate, povestea "Şcolii de neveste" Luciu. (VEZI ŞI: S-a ”întors în timp” cu 100 de ani! A construit în Ialomiţa o casă din pământ şi paie exact ca…)
În timpurile în care obieciurile străvechi au fost uitate, în satele ialomiţene oamenii încă mai au drag de tradiţie şi folclor. Îndepărtatul sat Luciu era în trecut cunoscut datorită măiestriei cu care femeile şi fetele mari ţeseau la război ştergare, carpete care se prindeau pe pereţi sau covoare. Chiar dacă astăzi satul pare să-şi fi uitat obiceiul de demult, un grup de bătrâne încearcă să ţină vie această tradiţie care a dus faima micii localităţi dincolo de graniţele Bărăganului. (CITEŞTE AICI: Povestea cutremurătoare a unui bogătaş din Lugoj. L-a visat pe Arsenie Boca, şi-a donat întreaga avere şi…)
Miţa Ilie (68 de ani) se trage dintr-un neam de ţesătoare iscusite şi este lidera grupului de ţesătoare veterane. Ajutată de Ana Banu, învăţătoare la şcoala din localitate şi coordonatoare a unui club de meşteşugărit, bătrâna organizează la ea în gospodărie şezători aşa cum se făceau odinioară. Împreună cu alte patru bătrâne, veterana le învaţă pe fetele tinere din Luciu, care au drag de cultura şi tradiţia populară, cum să ţeasă.
În camera mare din locuinţa bătrânei nu-i loc s-arunci un ac. Cot la cot cu bătrânele, câteva fete ţes de zor la o carpetă. În timp ce veteranele descâlcesc nişte aţe colorate, cu ajutorul acelor, tinerele creează modele florale pe o bucată de etamină. (NU RATA, AICI: În urmă cu 15 ani, s-a catapultat dintr-un MIG, iar azi… Povestea celui mai experimentat pilot militar din România)
„Am învăţat de mică să ţes, cred că aveam vreo 10 ani când bunica m-a luat lângă ea şi a început să-mi explice ce trebuie să fac şi cum trebuie să umplu golurile de pe pânză cu acul. La început a fost greu, dar am prins repede. Acum vreau şi eu să le învăţ pe fetele tinere care au mai rămas la noi în sat cum trebuie să facă asta”, spune Miţa Ilie, pentru CANCAN.RO, SITE-UL NR. 1 DIN ROMÂNIA.
În timp ce lasă din mână ştergarul la care lucra, Miţa Ilie povesteşte despre atmosfera care era în trecut la şezători. Bătrâna spune că, dincolo de faptul că fetele lucrau până la ivirea primelor raze de soare, distracţia era pe cinste. Se cântau melodii populare, iar cele care aveau noroc puteau să-şi întâlnească şi ursitul, pentru că flăcăii din sat băteau la porţile fiecărei case unde se organizau şezători în speranţa că-şi vor găsi aleasa inimii.
„Pe vremuri era foarte frumos. Ne strângeam cu fetele şi cântam doine populare. Obiceiul era ca flăcăii să vină pe la geamuri să ne vadă lucrând, ca să spună tuturor că suntem gospodine iscusite. Stăteam cu lampa aprinsă, iar când ne ciocăneau la geam, noi o stingeam repede. Era aşa, un fel de obicei de-al nostru”, îşi aminteşte bătrâna amuzată. (VEZI ŞI: Poveste de succes! A lucrat la cules în Spania, iar acum… Câştigă mii din euro din scaieţi!)
Povestea este ascultată cu mult interes de Roxana Boitaş, una dintre fetele tinere din Luciu care a prins drag de tradiţia ţesutului. La cei 17 ani pe care-i are, adolescenta este una dintre cele mai iscusite ţesătoare din sat. A învăţat la şcoală cum trebuie să mânuiască firele şi acul pe pânză, iar de câţiva ani participă la Olimpiada Meşteşugurilor organizată în judeţul Sibiu, unde se califică mereu pe primele locuri. Îmbrăcată în costum popular, fata ne explică la ce a lucrat de zor.
„Eu am făcut un ştergar, care are pe el 12 trandafiri, flori care simbolizează lunile anului. Mi-a plăcut foarte mult să ţes, şi-i mulţumesc doamnei învăţătoare Ana Banu că ne-a învăţat şi pe noi acest meşteşug”, spune adolescenta.
În frunte cu gazda Miţa Ilie, veteranele din Luciu sunt experte şi la gătit. Când intră în bucătărie, bunicile prepară cele mai vechi reţete tradiţionale din zona Ialomiţei, iar rezultatul este unul de-a dreptul savuros. Unele dintre cele mai bune mâncăruri pe care le prepară sunt tocăniţa de murături şi păsatul cu lapte. Cele două preparate au fost expuse anul acesta la un important târg de tradiţii culinare, organizat în judeţul Ialomiţa.
„Mergem mereu la Casa Tudorii, acolo unde este un târg culinar. Ne place că oamenii se opresc şi gustă din mâncarea noastră. Tocăniţa de murături nu este deloc greu de făcut şi cam în 40 de minute este gata. Se prepară la fel ca oricare altă tocană”, mai spune Miţa Ilie. (NU RATA, AICI: Declaraţii exclusive. I-a ”creat” pe Smiley, Halep şi Gigi Becali. A câştigat 10.000 € la ”Românii au Talent”, dar azi… ”Trăiesc de pe o zi pe alta!”)