Există şi altfel de romi. Florin Nicoi are două facultăţi şi vrea să ducă toţi etnicii la şcoală

Nu deţine statistici exacte, dar crede că nici măcar jumătate din membrii comunităţii care au vârsta de şcolarizare nu frecventează cursurile. Şi asta întrucât în etnie încă este cultivată concepţia că, pentru a te descurca în viaţă, trebuie să ai cu totul alte calităţi decât aceea de a fi absolvit diverse forme de învăţământ.

Se cheltuiesc degeaba banii pentru romi?

Ori Florin crede că lucrurile stau exact pe dos şi că sărăcia, dar şi delicvenţa juvenilă şi infracţionalitatea în rândul adulţilor s-ar reduce drastic dacă romii ar şti carte. Acesta crede însă că tocmai liderii comunităţii, care sunt plătiţi din bani publici, dar şi cei de la Partida Romilor, nu îşi doresc cu adevărat emanciparea etnicilor deoarece în acest fel n-ar mai fi atât de uşor de manipulate, iar unele organizaţii, care după spusele sale ”mănâncă an de an milioane de euro, dar nu fac nimic pentru Botoşani”, nu ar mai avea acces facil la proiecte implementate mai mult teoretic pentru romi.

Florin Nicoi, care a subliniat că atacă sistemul şi nu anumite persoane, a dat şi două exemple concrete: posturile de inspector pentru romi de la Inspectoratul Şcolar Judeţean (IŞJ) şi cel de expert pentru romi de la Primăria Botoşani, care în opinia sa există mai mult de formă, fără ca banii cheltuiţi cu salarizarea acestor persoane să se resimtă cu adevărat în rândurile etnicilor.

Locurile la liceu, rezervate aproape degeaba romilor

Iar statisticile existente la nivelul IŞJ par să îi confirme afirmaţiile. Astfel, pentru actualul an de învăţământ, instituţia a aprobat, prin Proiectul planului de şcolarizare, un număr de 135 de clase pentru liceu şi 32 de clase pentru învăţământul profesional.

În fiecare clasă s-au alocat câte două locuri elevilor de etnie romă. Cumulat, romii au avut deci la dispoziţie 334 de locuri, însă s-au înscris şi au fost admişi în clasa a IX-a doar 36 elevi de etnie romă. Deci gradul de ocupare este undeva la 10%, conform botosaneanul.ro.

”Şi aici este o problemă pentru că unii sunt declaraţi ca şi cetăţeni români şi atunci nu pot intra pe locurile rezervate romilor. Cei care se înscriu chiar că vor să facă carte, n-am putea spune că sunt forţaţi. Bine, unii mai renunţă şi se transferă la alte profiluri, dar ideea generală este că fac şcoală”, a spus Gabriel Hârtie, inspector şcolar general.

Consiliera prefectului pentru romi susţine însă că aproximativ 70% din romii cu vârstă de şcolarizare urmează cursuri şi crede că problema educării instituţionale a minoritarilor nu face altceva decât să reflecte problema generală a învăţământului din România, care s-ar afla pe locul al treilea din Europa la rata de abandon şcolar.

”Problema şcolarizării romilor este veche de 20 de ani. Acum învăţământul este teoretic obligatoriu, dar mai greu aplicabil. Înainte de revoluţie venea poliţistul la uşă, acum e un fel de fără frecvenţă. Probleme cu abandonul şcolar sunt la nivel naţional, nu doar în comunitatea noastră. Acum oamenii se întreabă: la ce foloseşte şcoala? Înainte, dacă aveai carte, aveai parte. Acum alta e ideea generală şi asta afectează şi comunitatea romilor”, a spus Semiramida Bălan, consilierul prefectului pentru romi.

Aceasta a adăugat că majoritatea romilor ar fi intrat la liceu şi fără a beneficia de locurile special rezervate membrilor comunităţii fiindcă sunt elevi care chiar îşi doresc să înveţe.

A început cu propriul copil

Revenind la Florin Nicoi, acesta susţine că a avut norocul să dea în viaţă peste o persoană care a înţeles importanţa studiilor şi care a insistat ca el să facă şcoală. A ajuns astfel să termine Dreptul la Universitatea Petre Andrei din Iaşi şi apoi să facă o a doua facultate, de Ştiinţe Politice şi Administrative, în cadrul aceleiaşi universităţi. Şi pentru desăvârşirea studiilor a absolvit şi un master în Ştiinţe Politice. Este convins că romii nu sunt predispuşi la infracţiuni din naştere, aşa cum a auzit la o şedinţă a Autorităţii Teritoriale de Ordine Publică, lucru care l-a supărat foarte tare şi tocmai de aceea acum vrea ca tot mai mulţi romi să îi urmeze calea.

A început cu fiul său, ”Navi”, de cinci ani, care merge la o grădiniţă dintr-o zonă nepopulată de romi fiindcă vrea să îl integreze în societate de la o vârstă cât mai fragedă. Iar pentru asta l-a botezat chiar la cinci ani, sfidând astfel ”legile ţigăneşti”, în care botezul se face pe la 10 – 15 ani, însă şi-ar dori ca ”botezul să se facă la câteva luni, cum face toată lumea” fiindcă integrarea ar porni în acest fel încă din faşă.