Puţini ştiu că există Cumințenia Pământului – una dintre operele arhicunoscute ale lui Constantin Brâncuşi – şi în varianta din… ceramică. Mai multe replici ale statuii pe care Brâncuși a sculptat-o în 1907 în calcar crinoidal au fost create de un olar din Vădastra, care nu a văzut însă niciodată orginalul. CANCAN.RO, SITE-UL NR. 1 DIN ROMÂNIA, vă spune povestea lui inedită. (VEZI ȘI: SECRETUL CERAMICII NEGRE DE LA VĂDASTRA)
Ideea i-a venit lui Ionel Cococi după vâlva creată de achiziţia sculpturii de către statul român. Așa că s-a inspirat de pe internet și a trecut la treabă.
Mai multe replici ale Cuminţeniei Pământului, celebra operă a lui Constantin Brâncuşi, se află acum în atelierul meşterului olar, din comuna olteană Vădastra. Meşterul Cococi spune că realizarea Cuminţeniei Pământului a fost o altă provocare dusă la bun sfârşit. În prezent, în atelierul meşterului – un adevărat muzeu pentru cei care îi trec pragul – se află de la replici ale ceramicii neolitice de Vădastra, până la obiecte vechi de mii de ani. (NU RATA: UN PROFESOR DIN OLT A RECREAT UN SAT NEOLITIC, UNIC ÎN EUROPA)
Lutul a fost ars la aproape 1.000 de grade Celsius, astfel încât să copieze culoarea Cuminţeniei. „Ca proces tehnologic, este similar vaselor ceramice. Este confecţionată din lut, uscată, şlefuită cu piatra – a necesitat o muncă destul de îndelungată – a fost arsă în cuptor, la o temperatură de 950 – 1.000 de grade Celsius. Am căutat să-i dau pe cât posibil acea tentă de vechi şi culoarea foarte apropiată a originalului”, a explicat meșterul popular. (CITEȘTE AICI: L-AM GĂSIT PE ULTIMUL OPINCAR AL OLTENIEI!)
Cuminţenia Pământului, arsă în cuptorul de la Vădastra, atrage atenţia tuturor celor care vin în târgurile în care este prezent şi Ionel Cococi.
„Am dus-o la Târgul Olarilor de la Sibiu şi a avut o mare atracţie la public, inclusiv organizatorii au rămas foarte surprinşi. Am primit foarte multe aprecieri, felicitări şi de acum încolo cred că va fi piesa de rezistenţă a standului meu”, a mai declarat meşterul.
„Cuminţenia pământului” a fost realizată de Constantin Brâncuși în anul 1907, și aparţine patrimoniului cultural naţional, în categoria Tezaur. Alături de „Sărutul” și „Rugăciunea”, marchează cea mai apreciată perioadă de creaţie a artistului. Este emblema “primelor sculpturi moderne din lume”. (VEZI ȘI: EL E ULTIMUL OLAR DIN OBOGA)