Ecaterina Szabo, a doua Nadia

Eroina Jocurilor Olimpice de la Los Angeles din 1984 a fost Ecaterina Szabo. Prin cele patru medalii de aur și una de argint, ea a devenit cea mai titrată sportivă a Olimpiadei din California, fiind supranumită la acea vreme “a doua Nadia”.

S-a născut pe 22 ianuarie 1967 în Zagon, un sat din Covasna într-o familie de etnici maghiari, și a primit numele Katalin schimbat apoi în Ecaterina de regimul comunist în încercarea de a-i ascunde originile ungurești.

Cati Szabo a impresionat încă din perioada junioratului, devenind prima gimnastă din istorie care cucerește de două ori la rând titlul european la junioare, în 1980 și 1982, iar palmaresul său complet la această categorie de vârstă cuprinde șapte medalii de aur și una de bronz.

După plecarea soților Karolyi în America, în 1981, Szabo a ajuns la centrul de la Deva, coordonat de antrenorul Adrian Goreac, sub comanda căruia a debutat la senioare într-o competiție majoră, cu ocazia Europenelor de la Goteborg, din 1983. În Suedia, ea a obținut patru note de zece, două la sol și la sărituri, unde a câștigat aurul și alte două, în concursul pe echipe, la sol și paralele, ajutând România să termine pe locul secund. Totodată, Cati a mai cucerit un argint la sărituri și medalia de bronz la individual compus.

În același an, Szabo a participat și la Campionatele Mondiale de la Budapesta, de unde s-a întors cu o medalie de aur, la sol, trei medalii de argint, la sărituri, paralele și cu echipa, și un bronz, la individual compus. Perioada 1983-1984 a fost cea mai fructuoasă din cariera sa, nu doar din punctul de vedere al medaliilor cucerite, ci și al notelor de 10, ea obținând nu mai puțin de 17 ori punctajul maxim în anii de vârf ai activității sale.

La Jocurile Olimpice de la Los Angeles, Cati Szabo a cucerit patru medalii de aur, la sol, sărituri, bârnă și cu echipa, și una de argint, după ce a ratat titlul la mustață în favoarea americancei Mary Lou Retton, eleva fostului său antrenor, Bela Karolyi. Ea a fost desemnată Sportiva Anului 1984 în România pentru performanțele sale de la Los Angeles.

După triumful din California, a urmat un recul pentru Szabo, care a avut un an 1985 dezamăgitor în raport cu precedentul: doar trei medalii de argint la Campionatele Mondiale de la Montreal și un singur argint la Europenele de la Helsinki. Tot în 1985, ea a luat două medalii de aur, și patru de argint la Universiada de la Kobe, iar ultima sa competiție majoră au reprezentat-o Campionatele Mondiale de la Rotterdam, din 1987, unde a obținut un bronz la bârnă și un aur cu echipa.

Retrasă din activitatea sportivă înaintea Jocurilor Olimpice de la Seul, Cati Szabo a fost inclusă în Hall of Fame-ul gimnasticii mondiale în 2002.

P.S. Povestea completă a Ecaterinei Szabo poate fi citită în cartea „100 de sportivi legendari”, care va apărea în acest an.