Ea este ”vedeta” târgurilor tradiționale din România!

Este vedeta târgurilor de produse tradiționale. Zilele trecute a fost căutată şi de jurnaliştii de la Discovery. Este vorba despre Floarea Vasile, singurul producător omologat de pâine la țest, care, săptămânal, merge în Capitală, unde face pâinea mult căutată chiar şi de vedete. CANCAN.RO, SITE-UL NR. 1 DIN ROMÂNIA, vă prezintă povestea ei unică.  

Femeia locuieşte în comuna comuna Scărişoara, judeţul Olt, şi a moştenit reţeta pâinii la ţest de la mama ei. (VEZI ȘI: UN OLAR DIN BAIA SPRIE REÎNVIE TRADIȚIA CUPTORULUI PUBLIC!)

Cea mai simplă rețetă

„Majoritatea femeilor din sat s-au emancipat, nu prea mai păstrează tradiţia. Eu am cuptorul din afara casei. A rămas intact. Ţestul este un recipient din argilă, paie şi pleavă, în forma unei carapace de broască şi este moştenit din străbuni. Eu fac, o dată la două zile, câte trei pâini pentru familia mea. Se face din făină de grâu. Punem drojdie, apă caldă, sare, apoi stropim cu ou sau zeamă de roşii. Este foarte bună”, povesteşte cu toată convingerea Floarea Vasile. (NU RATA: POVESTEA OLTEANULUI CARE A REINVENTAT PÂINEA DE CASĂ DUPĂ REȚETA BUNICII)

Gustul pâinii, dat de coacerea în țest

Tanti Floarea, cum este cunoscută femeia din Scărişoara, face în continuare pâine în ţest şi a demarat procedura pentru ca produsul făcut de ea să fie atestat ca unul tradiţional. Face pâine după această reţetă de aproape şase decenii: făină, drojdie şi apă călduţă. Gustul pâinii este dat de coacerea în ţest, un cuptor mobil din lut pe care îl face singură în gospodărie. 

Cod roșu de viscol și ninsori abundente în România, emis de meteorologii de...

Ce se întâmplă cu toți pensionarii din România cu pensii mai mici de...

„Frământ pâine de când aveam opt ani”

În ciuda modernizărilor dispuse de copiii săi în gospodărie, tanti Floarea a ţinut morţiş să-şi păstreze intactă vatra în care coace şi acum aromata pâine. (NU RATA, AICI: OLTENII AU INVENTAT PÂINEA FĂRĂ GLUTEN, GĂLBENUȘUL PORTOCALIU ȘI OASELE ARTIFICIALE)

„Frământ pâine de când aveam opt ani. Mama se ducea la Colectiv, mă lăsa acasă cu sora mea, şi frământam pâine şi o coceam până seara. Când venea acasă, găsea pâinea coaptă”, spune femeia, pentru CANCAN.RO, SITE-UL NR. 1 DIN ROMÂNIA.

În simplitatea ei, femeia şi-a dat seama cât este de bună pâinea frământată de mâinile ei atunci când a fost apreciată de înalţi specialişti ai Ministerului Agriculturii.

Se luptă să păstreze tradiția

Tanti Floarea de la Scărişoara spune că face în continuare ţesturi în gospodăria sa şi vrea să ducă tradiţia mai departe.

„Țestul este făcut de mine dintr-un amestec de argilă. Înainte trebuia să participe nouă femei, acum strâng şi eu vecinele şi facem împreună. Este o frumuseţe când facem ţestul, este o sărbătoare. Familia mea face ţesturi în continuare, deşi tradiţia în zonă s-a pierdut. O dată pe săptămână mergem la târgul de lângă Facultatea de Agronomie din Bucureşti, unde suntem căutaţi mai ales de vedete. Vindem un kilogram de pâine cu 7 lei. Acum câteva zile au venit cei de la Discovery şi mi-au luat un interviu. Voiau să mă duc acolo la ei şi le-am zis că vin, dar mă luaţi cu tot cu ţest”, a mai spus femeia. (NU RATA: EL E ”REGELE ALBINELOR”! NE-A DEZVĂLUIT CUM SĂ RECUNOȘTI MIEREA NATURALĂ ȘI…)

Secretul țestului

Compoziţia unui ţest nu este complicată, însă secretele par a fi călcatul şi uscatul. (NU RATA: POVESTEA JANDARMULUI CARE A DEVENIT UN FERMIER DE SUCCES)

„Argila se udă de seara, se calcă cu picioarele de nouă ori, se adaugă pleavă, se calcă, se taie cu sapa, se fac muşuroaie, apoi se modelează şi se spoieşte. Îl acoperim apoi cu lipan. Se lasă mai bine de o lună şi jumătate la uscat, la umbră. Prima pâine coptă în ţest se aruncă la câini”, a relatat, succint, femeia toate operaţiunile pe care le face pentru realizarea unui ţest. (VEZI ȘI: POVESTEA STOMATOLOGULUI CARE A PLANTAT PESTE NOAPTE O PĂDURE ÎNTREAGĂ)