Lumea Justitiei dezvaluia in editia din 22 ianuarie 2020 cum fostul judecator Corneliu-Bogdan Ion-Tudoran de la Curtea de Apel Bucuresti a decis in noiembrie 2019 – in timp ce se afla internat intr-un sanatoriu si nu mai detinea calitatea de magistrat, pensionandu-se cu doua luni in urma, in 20 septembrie 2019 – sa isi trimita unul dintre fii la instanta pentru a depune un stick pe care se afla motivarea Sentintei nr. 267F pe care o pronuntase in 28 decembrie 2018 in cauza nr. 4445/2/2016 in care solutionase latura civila a dosarului Baneasa. In articolul „Motivarea de la psihiatrie” aratam cum Ion-Tudoran, desi nu mai detinea calitatea de judecator si desi medicii ii recomandasera sa nu faca efort intelectual, a considerat firesc sa motiveze o hotarare pe care sa o depuna in instanta pentru a-si definitiva „opera” de condamnare a omului de afaceri Puiu Popoviciu la 9 ani de inchisoare.
În editia de astazi, Lumea Justitiei prezinta fabuloasa motivare pe care fostul judecator Corneliu-Bogdan Ion-Tudoran (foto stanga) a putut sa o pritoceasca in timp ce se afla in sanatoriu (vezi facsimil 1).
Dupa cum veti vedea, „opera juridica” a fostului judecator se intinde pe 81 de pagini si este departe de a fi originala. Sustinem aceasta intrucat, astfel cum veti vedea, motivarea sentintei din dosarul Baneasa privind latura civila reprezinta un urias copy-paste din rechizitoriul DNA intocmit de procurorul Nicolae Marin. Din cele 81 de pagini ale Sentintei nr. 267F, primele 10 pagini contin pedepsele aplicate de Ion-Tudoran in dosarul Baneasa, privind latura penala, in vreme ce urmatoarele 58 de pagini contin „mijloacele de proba” enumerate cu liniute, in sistem de copy-paste din rechizitoriul intocmit de procurorul Nicolae Marin pe cand se afla la DNA, astazi procuror-sef-adjunct la Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie. Nici continuarea asa-zisei motivari redactate de Corneliu-Bogdan Ion-Tudoran nu reprezinta vreo creatie proprie, caci intr-o covarsitoare proportie sunt redate pasaje intregi din acelasi rechizitoriu intocmit de procurorul Nicolae Marin (vezi facsimil 2).
Concret, motivarea lui Ion-Tudoran din dosarul nr. 4445/2/2016 este impartita astfel:
-Paginile 1-10 contin dispozitivul cu pedepsele aplicate la fond pe latura penala a dosarului Baneasa;
-Paginile 11-69 sunt un copy-paste cu punct si virgula din rechizitoriul lui Nicolae Marin in care se enumera „probele si mijloacele de proba care au fost avute in vedere la pronuntarea sentintei”, respectiv „declaratii de inculpati, declaratii de invinuiti, declaratii de martori, raportul de constatare tehnico-stiintifica de natura economico-financiar, raportul de constatare tehnico-stiintifica de identificare topocadastrala, evaluare imobil, precum si intregul material de urmarire penala care a fost avut in vedere la pronuntarea hotararii de condamnare si la decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie”. De precizat este ca liniutele lui Ion-Tudoran cu mijloacele de probe se regasesc in rechizitoriul lui Marin de la pagina 447 pana la pagina 572, fiind scrise doar cu fonturi mai mari si mai labartat.
-Paginile 70-81 contin pasaje intregi sterpelite din Capitolul IV al Rechizitoriului DNA privitor la „latura civila” a dosarului Baneasa, la care s-au modificat pe ici, pe colo unele cuvinte de inceput de fraze, ori ordinea paragrafelor pentru a se da impresia unei creatii proprii (vezi facsimil 3).
Concluzionand, singurul lucru care ii apartine in integralitate fostului judecator Ion-Tudoran este dispozitivul sentintei. Si acesta insa este in fapt este o transpunere a gandirii procurorului de caz Nicoale Marin.
Practic, din felul in care este redactata motivarea trimisa din sanatoriu de fostul judecator Ion-Tudoran intelegem ca acesta isi insuseste pe deplin rationamentul procurorului Nicolae Marin si probele pe care acesta le-a instrumentat in timpul urmaririi penale. Poate ca nici nu ar fi avut cum altfel, daca luam in considerare faptul ca, in timpul cercetarii judecatoaresti de la Curtea de Apel Bucuresti, fostul judecator Corneliu-Bogdan Ion-Tudoran a refuzat noua cereri de expertiza pentru stabilirea prejudiciului, mergand doar pe rapoartele DNA, pe care de altfel le-a insiruit cu atata pricepere in regim de copy-paste in cuprinsul Sentintei nr. 267F din 28 decembrie 2018.
Pe de alta parte, coroborand identitatea dintre sentinta lui Ion-Tudoran si rechizitoriul procurorului Nicolae Marin pe dosarul „Baneasa” cu informatiile vehiculate in spatiul public, potrivit carora fostul judecator CAB face obiectul mai multor dosare la Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie (condusa in prezent de Nicolae Marin), precum si cu faptul ca in vara anului 2019 – cand inca Ion-Tudoran nu finalizase de redactat motivarea in dosarul Baneasa – fostul judecator CAB s-ar fi intretinut la cafele cu procurorul Marin in sediul Sectiei speciale, ne intrebam: Este cumva favorizat fostul judecator Corneliu-Bogdan Ion-Tudoran la Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie, condusa de Nicolae Marin, ca rasplata pentru confirmarea rechizitoriului Baneasa?
Nu acuzam, intrebam legitim acest lucru in conditiile in care este de notorietate faptul ca Ion-Tudoran are in prezent la SIIJ mai multe plangeri penale, iar cu toate acestea SIIJ nu misca niciun dosar.
In acelasi timp, remarcam o alta problema in interiorul Curtii de Apel Bucuresti. Anume ca, desi se stia ca judecatorul Ion-Tudoran nu mai poate motiva hotararea in cazul Baneasa privind latura civila de la data de 20 decembrie 2019, cand a fost publicat in Monitorul Oficial decretul de pensionare, s-a permis ca in data de 6 noiembrie 2019, unul dintre fii lui Ion-Tudoran sa depuna la grefa Sectiei I penale taman motivarea Sentintei nr. 267F din 28 decembrie 2018 din dosarul Baneasa (vezi facsimil 4).
Din punctul nostru de vedere este extrem de grav faptul ca s-a permis ca sentinta sa fie inregistrata si atasata dosarului, desi fusese redactata de o persoana care nu mai avea functia de judecator. Caci, repetam, incepand cu data de 20 septembrie 2019 (data la care a fost publicat in Monitorul Oficial nr. 764 decretul de eliberare din functia de judecator pe care presedintele Klaus Iohannis il semnase in 19 septembrie 2019) Ion-Tudoran nu mai era judecator, nemaiputand redacta niciun act in aceasta calitate.
Ne intrebam astfel, cum a fost posibil onor Curtea de Apel Bucuresti sa accepte ca un fost judecator sa depuna motivarea sentintei nr. 267F fara ca acesta sa mai detina calitatea de magistrat la data depunerii? Inspectia Judiciara si Consiliul Superior al Magistraturii ar face bine sa clarifice aceste aspecte!