Benone Sinulescu a povestit în trecut cum a ajuns să poarte prenumele „Benone”. Regretatul artist a menționat că totul s-a datorat unei cărți.
Artistul originar din Buzău, a crescut într-o familie de muzicanți, tatăl lui cântând la strană. Cântărețul a povestit si despre peripețiile din copilărie, când era apostrofat de părinți.
”Am avut peripeții de-a lungul vieții. Am luat bătaie de la tata prima și singura dată. Bunicul avea o moară și un iaz. Eu m-am suit într-un vișin, care avea crengile peste apa aia.
Am căzut pur și simplu în apă și dacă nu era mama acolo, să mă prindă de cămașă și să mă tragă înapoi, mă lua roată aia de la moară și probabil nu mai prindeam ziua de azi. Și când m-a prins tata, m-a bătut de mi-a făcut fundul zebră. Țin minte asta cât oi trăi”, a povestit Benone Sinulescu.
”M-a botezat soția fratelui bunicului meu. Cornelia Damian. Cum am devenit Benone? Asta e bine de povestit: mama mea fiind țărancă, în timp ce era gravidă, avea o surată. Ce înseamnă surată? Se lega o frăție între femei. Și surata mamei era gravidă, și mama. Și ele acolo citeau o carte, Genoveva de Brabant.
Era o povestioară, am citit-o și eu când eram mic, de curiozitate, să știu de unde mi se trage numele. Această Genoveva născuse și ea un copil, un băiat pe care îl chema Benoni, în limba italiana ar însemna Fiul durerii.
A trăit în pădure, printre animale, printre căprioare și, citind mama această carte, așa mult i-a plăcut încât a zis că, dacă naște băiat, o să-i pună numele Benoni, și dacă naște fată o să-i pună numele Genoveva. Și mama a născut băiat. Deci Benoni. Între timp s-a transformat numele, a devenit Benone”, a povestit regretatul artist.