Dezvăluiri sincere făcute de Marina Almășan despre Victor Socaciu: ”Sufletul meu le-a adoptat imediat”

Așa cum promitea atunci când a aflat vestea cumplită a decesului îndrăgitului artist Victor Socaciu, Marina Almășan face dezvăluiri sincere despre cântecele superbe pe care le-a scris regretatul interpret de muzică fock. 

”Așa cum v-am “prevenit”, nu întotdeauna cunosc sorgintea frumoaselor cântece ale omului ce mi-a fost alături timp de 16 ani și mai bine și a cărui umbră nu a părăsit niciodată casa în care am fost o familie. Cu multe cântece a venit Victor, “la pachet”, în povestea noastră. Sufletul meu le-a adoptat imediat, mi-au devenit dragi și nu doar pentru că ricoșa, în această iubire, cea pentru soțul meu, ci și pentru că erau cantece care ascundeau talentul uriaș al unui artist al neamului. Despre multe știu chiar și cum s-au născut, sorgintea altora a plecat probabil, spre stele, odată cu autorul lor… 

Din păcate suntmulți români – mai ales din generația nouă –care nu cunosc decât două-trei cântece semnate “Victor Socaciu” ( pe cele care au avut șansa să circule ceva mai mult) , de aceea devine datoria noastră, a celor ce l-au cunoscut pe Victor și dincolo de scenă, să-i facem muzica să circule. M-am gandit asadar ca , propunându-vă melodii care sunt difuzate, poate,mai putin decât ar merita,să asociez unora dintre ele povești adevărate din umbra lor,dar și din viața noastră de familie”, a povestit Marina Almășan.

”El chiar credea într-o lume mai  bună”

”La multele lansări de albume întâmplate în perioada noastră ( Victor obișnuia să mă bucure, spunandu-mi că au fost anii cei mai prolifici pentru el și în care i s-au întâmplat cele mai multe lucruri  frumoase), vorbitorii de la tribună obișnuiau să menționeze un anume lucru. Mai ales în ultima vreme. “Victor Socaciu e un artist al cetății” – spuneau ei.  Eu aș traduce-o în ceva mult mai “pământean” : Victor a fost un om foarte preocupat și atent la lumea din jurul său. Dincolo de a fi un simplu “trubadur al iubirii” ( în fine, cuvântul “simplu” e ușor exagerat, pentru că nu e deloc simplu să frângi inimi, prin cântece de dragoste!), Victor și-a folosit muzica și pentru a vorbi despre țara sa, poporul său, despre durerile acestuia.

Și pentru a lua atitudine. El chiar credea într-o lume mai  bună și era tare mâhnit și răzvrătit, în sinea lui și nu numai, văzând că aceasta întârzie să apară. Victor a fost un luptător, iar spiritul său belicos ( pe undeva împrumutat de la intempestivul său mentor, Adrian Păunescu) mi-a dat uneori chiar de furcă. Deși n-are neapărat legătură cu “liberii cai”, despre care vă voi vorbi astăzi, voi rememora totuși un episod din viața noastră, care la vremea respectivă mi-a răsucit oleacă viața peste cap… 

”Victor m-a ascultat, mi-a șters lacrimile”

      Cred că era prin anii 2000. Realizam pe atunci o emisiune devenită extrem de populară : “Arca Marinei”, o altă lume minunată în care colaborarea dintre mine și Victor a înflorit și mai puternic. Cum mi s-a întâmplat mai mereu, constatând ușurința cu care atrag finanțare pentru emisiune, Conducerea de atunci a TVR mi-a “sprijinit” demersul oferindu-mi, la început de sezon, un strălucitor buget …ZERO! pentru producția mea. În plus, mă chinuiam cu zeci de bețe-n roate ce mi se puneau de către inși pe care succesul echipei noastre îi scotea din minți.”, a mai povestit Marina Almășan.

”Președintele TVR pe atunci era Cristian Hadji-Culea, un personaj care și acum îmi provoacă fiori pe șira spinării. La un moment dat, am încercat să mă plâng domniei-sale cu privire la niște astfel de greutăți. Ce am primit în schimb?, Măsura disprețului său față de “plebe”. Nu mai rețin schimbul nostru de replici, dar țin minte că am ieșit tare umilită din biroul de la etajul 11 al televiziunii…Firește, acasă i-am plâns pe umăr soțului meu, care era la curent cu tot ce mi se întâmpla, încingându-se de fiecare dată. La urma urmei,  știa cel mai bine cât de muncitoare eram și cât de devotată Televiziunii Române”, a scris Marina Almășan.

“Hadji-Culea acționează ca și cum ar fi pe tarlaua lui ta’su”!”

”Victor m-a ascultat, mi-a șters lacrimile,  m-a mângâiat pe cap ( era unul din gesturile sale frecvente) și a încercat să mă liniștească…La câteva zile distanță, într-un interviu pe care l-a oferit unui ziar central pe totul alte teme,  a atins și problema Televiziunii Române, scuipându-și toată furia acumulată în timp,  motivată de tot ceea ce constatase el însuși, ca și colaborator, dar și  detaliile abundente pe care i le tot povesteam eu, acasă.

În stilul său, de neoprit, uneori poate lipsit de diplomație ( era reproșul pe care i-l mai făcea tata), Victor și-a terminat referirea la instituția noastră cu un atac virulent la Președintele său : “Hadji-Culea acționează ca și cum ar fi pe tarlaua lui ta’su”!”  Asta a fost fraza de încheiere și nu vreau să vă povestesc ce furtună a  stârnit în TVR  interviul lui Victor din acel ziar central, extrem de citit la acea vreme”, a mai spus Marina.

”Victor nu m-a iertat niciodată că am refuzat atunci propunerea lui Sârbu ”

”Desigur, el nefiind angajatul TVR, toate s-au spart în capul meu, culminand cu eliminarea din grilă a emisiunii mele, în pofida imensei sale popularități. Îmi fusese instrumentatun motiv ridicol, legat de invitarea in emisiune a soției de atunci a magnatului Adrian Sârbu, boss-ul PRO TV. Prin aceasta, chipurile, am fist acuzată că fac reclamă mascată concurenței.

Victor nu m-a iertat niciodată că am refuzat atunci propunerea lui Sârbu de a trece în barca PRO. Una peste alta, de la fraza lui Victor “care numea TVR-ul “tarlaua tatălui lui Hadji-Culea, viața mea in TVR a devenit irespirabilă, iar colegii mei de atunci țin minte acest lucru. Dar “răzbunarea destinului”nu a întârziat să apară : în 2002, Victor a fost numit membru în Consiliul de Administrație al TVR. A fost un adevărat spectacol răsucirea caraghioasă, la 180 de grade, a tuturor superiorilor mei din TVR, în atitudinea lor față de mine, deși Victor nu și-a folosit niciodată poziția pentru a-mi ușura mie existența profesională”., a subliniat prezentatoarea de televiziune.

Mai multe detalii despre poveștile rememorate de Marina Almășan pe femeide10.ro.