Detalii tulburătoare despre morții de Covid-19 din România: „Pe mama au băgat-o dezbrăcată în sicriu”

Un bărbat din Cluj a dat detalii tulburătoare despre morții de Covid-19 din România. El a povestit că pe mama sa au îngropat-o dezbrăcată. 

Femeia, care a murit recent la Spitalul de Boli Infecțioase din Cluj, a fost băgată într-un sac de morgă și apoi în sicriu complet dezbrăcată.

Medicii i-au spus fiului său că noul protocolul de la Ministerul Sănătății implică o nouă regulă, care prevede că morții de Covid-19 nu se îmbracă la înmormântare.

Riscul de infectare rămâne ridicat chiar și după moartea pacinetului, motiv pentru care cel mai sigur este ca decedatul să nu mai fie atins într-un mod suplimentar, iar capacul sicriului să rămână închis, scrie Antena 3.

„Așa e protocolul de la Ministerul Sanatății, de la ISU”

„Dar dezamăgirea, tristețea și disperarea au atins limite greu de suportat – când am dus hainele mamei să fie îmbrăcată cu un costum drag ei, să fie încălțată cu pantofi, personalul, autopsierul și doctorița epidemiolog care supraveghea predarea corpului mamei, au refuzat categoric, neputând fi înduplecați, afirmând și susținând că așa e protocolul de la Ministerul Sanatatii, de la ISU, de la Arafat – ca în cazurile de deces de virus Covid, morții nu se îmbracă. Mama, biata mama era dezbracată complet si-asa … au tras fermoarul sacului cu fund dublu și-au pus capacul sicriului peste ceea ce era – trupul și zambetul trist al mamei mele”, a povestit Nagy Ovidiu Marian.

„Când am scos trupul mamei, au chemat și un echipaj de la jandarmerie care să se asigure ca nu vor fi incidente. Aceasta e procedura, personalul medical vrea să se asigure că nu sunt incidente, discuții, și alte evenimente generate de rude, de aparținători când ridică trupurile celor dragi de la morga spitalului. Jandarmeria a plecat după ce am luat trupul mamei. Și uite așa tristețea, durerea, disperarea, neputința, frustrarea, întrebările au rămas în viața mea, a fratelui meu, a tatălui și a altor cunoștințe, rude, prieteni. Am insistat să o vad, să o privesc cât era internată, am sunat aproape zilnic când raspundeau la telefon, am încercat sa pastrez legatura, să mă informez, să aflu vești … aproape toate erau încurajatoare, bune, era speranță, nădejde, noi familia, prieteni, cunostintele ne rugam, mijloceam, posteam făcându-ne si noi partea noastra si speram ca Dumnezeu e în ajutorul și sprijinul nostru”, a mai mărturisit bărbatul îndurerat.