Destinul crud al Romicăi Puceanu, regina muzicii lăutărești din România și femeia pe care Nicu Ceaușescu o numea „mama mea doi”

Romica Puceanu s-a născut pe 19 ianuarie 1927, în cartierul Cărămidari (actualul Tineretului) din București. A deprins tainele cântatului în familie, într-un început de reevaluare și punere în valoare a cântecului popular. Tatăl său, Constantin Puceanu, cânta la „Hanu’ lui Manuc”, era un ţambalist de renume, respectat de lăutarii bucureşteni.

Primele interpretări muzicale în public ale viitoarei artiste aveau să apară pe când avea doar 14 ani, la „Hanul Galben” din Târgovişte, când se alătură verilor săi lăutari, fondatori ai tarafului „Frații Gore”. În anul 1963, înregistrează primele piese la Electrecord, sub forma a două discuri de patefon. Un an mai târziu, înregistrează primul disc la Electrecord, împreună cu taraful „Frații Gore”, avându-i alături pe inegalabilii Victor Gore la acordeon şi Aurel Gore.

Cântecele care au fermecat lumea

În spectaculoasa-i carieră, Romica Puceanu a înregistrat 40 de discuri. Printre cele mai cunoscute melodii se numără „Multă lume noroc are”, „Cântă cucul de trei zile”, „Pasăre necunoscută”, „Plângeam, plângeam în tacere”, „Pentr-un cal şi-o iapă sură”, „Blestemat să fii de stele”, „Bate vântul frunzele”, „Ce-aveţi voi duşmani cu mine”, „Aş munci la plug şi coasă”, „Pe drum de la Lixandrie”, „Stinge, Doamne stelele”, „Florăresele”, „La cârciuma de la drum”, „Ia mai dă o damigeană”, „Şaraiman”, „Într-o joi de dimineață” și „Zori de ziuă se revarsă”. Este de menționat faptul că, în interpretarea melodiei „Un ţigan avea o casă”, regăsită şi în repertoriul altor artişti, Romica Puceanu include și o strofă cântată în limba rromani, potrivit infoactual.ro

Marile restaurante se băteau pentru a-i fi gazdă

Deosebit de riguroasă în orchestraţia melodiilor interpretate și acompaniamentul acestora, Romica Puceanu a creat un stil de interpretare unic, grație vocii sale inconfundabile și a acurateții cu care reușea să redefinească stilul bătrânilor lăutari, în care compatibilitatea dintre interpretarea solistei şi instrumentişti era definitorie. Aceste atuuri, precum și temele cântecelor sale, i-au adus o recunoscută apreciere a publicului. Restaurantele în care cânta Romica Puceanu se transformau în săli de spectacol, reușind să cucerească marile localuri bucureștene, care se întreceau în a o aduce să cânte: Salonul Spaniol al Restaurantului Caraiman, Capitol, Continental, Monte Carlo din Cişmigiu, Intercontinental şi Hotel Flora. În anii ’60 și ’70, Romica Puceanu devine un vârf al muzicii lăutăreşti, urbane, fiind pur și simplu adulată. Invitațiile de peste tot nu mai conteneau.

Începând cu 1944, este numită din ce în ce mai des „Regina noastră” (a romilor). Între 1945-1964 își face un nume de frunte, cântând în majoritatea cârciumilor din zonele Floreasca și Herăstrău.

Ciudata relație cu Nicu Ceaușescu

Nicu Ceaușescu, mezinul „celui mai iubit fiu al poporului” o admira și îi spunea „mama mea doi”, iar ea venea la Sibiu chemată de “prințișor”, pe atunci prim-secretar PCR al județului, să-i cânte de jale și de suflet greu.

Ca toți românii, și comuniştii ascultau muzică lăutărească. Petrecerile lor erau animate de lăutari, chiar dacă înregistrările şi difuzarea cântecelor de mahala la scară largă erau foarte atent controlate de cenzură. Romica Puceanu a cântat şi la adunările cuplului de dictatori, însă Ceaușeștii o preferau mai mult pe Ioana Radu, o desăvârșită interpretă de romanțe.

Nicu Ceauşescu, odrasla „marilor cârmaci ai țării”, nu participa la petrecerile nomenclaturii unicului partid, ci îşi făcea propriile chermeze, la Sibiu. Mare amator de muzică lăutărească, Nicușor o chema pe regina muzicii lăutărești special pentru el. „Pe Romica o chema la Sibiu ca să-i cânte”, confirma şi Gabi Luncă, într-un interviu. O aprecia atât de mult, încât îi spunea mamă, se arată în volumul „Floarea rromă: 55 de exponenţi rromi din România, decedaţi după 1989”. Și George Udilă, unul dintre cei mai apreciaţi instrumentişti de muzică lăutărească și folclor din România, susține același lucru: „Am fost la restaurant, la Doina, ani de zile, cu o orchestră extraordinară, inclusiv cu maestrul Toni Iordache. Romica ne ţinea acolo şi de ea depindea tot, că era mama lui Nicuşor Ceauşescu a doua. Aşa îi spunea: mama mea doi”.

„Căpitane de județ” și „La Chilia-n port”, cântece fără cenzură

Același lucru era susținut și de către regretatul Nelu Ploieșteanu, într-o emisiune tv. „Am cântat la toţi preşedinţii, cu excepţia lui Constantinescu. Am cântat cu Romica Puceanu, Maria Dragomiroiu. Şi venea Nicu Ceauşescu. Nu era un om aşa de rău. Lui Nicu îi plăcea muzică lăutărească, de puşcărie. Pe mine mă punea să-i cânt «Căpitane de judeţ», «La Chilia-n port», pentru că erau nişte cântece interzise“.

Formidabilele sale calități vocale și interpretative au făcut din Romica Puceanu un reper în țară, dar și în lume, fiind apreciată din Statele Unite până în Japonia. Era unică. Numai ea știa să cânte folclorul țigănesc-autentic, curat, cules de la bătrâni-fără măști de scenă. Cânta din suflet. Cunoștea jalea și dorul.

„Ceea ce cânt eu nu-i o pătură de muzică țigănească. Pătura mea de muzică e boierească, muzică de pahar, lăutărească”, spunea marea artistă într-un interviu din 1992, răspunzând în acest fel interlocutoarei care chestiona problema urmașilor.

Alături de Telly Savalas

În 1988 s-a angajat într-un turneu american. Vreme de jumătate de an, în fiecare seară, a susținut spectacole la restaurantul Transylvania, de pe 42nd Street, Long Island City, New York. Ulterior, cu ajutorul omului de televiziune Aristide Buhoiu, și-a prelungit șederea în Statele Unite. Astfel, a prins contracte pe marile scene ale Lumii Noi, alături de artiști de renume. Printre ei, Telly Savalas, celebru în România prin serialul „Kojak”, difuzat în țară prin anii ’70-’80.

Tragicul final

Faimoasa artistă a murit pe 24 octombrie 1996, în urma unui cumplit accident de mașină. Se întâmpla cu numai o zi înainte de a pleca la Paris, unde își planificase un concert, la cererea oficialităților de profil din Hexagon. Romica Puceanu a fost înmormântată la cimitirul Izvorul Nou, zona Dristor, cunoscut pentru aleea lăutarilor, unde își dorm somnul de veci și alți muzicanți celebri: Nicușor Predescu, Fărâmiță Lambru, Ion Albeșteanu. La înmormântare i-a cântat taraful Ion Albeșteanu.