De-a lungul timpului, au fost făcute descoperiri uriașe în România. Arheologii au găsit pe teritoriul țării noastre adevărate comori istorice, unele dintre ele fiind ascunde timp de secole în pământ.
Unele descoperiri făcute pe teritoriul României au schimbat modelul de percepție al istoriei. Una dintre cele mai faimoase este cetatea dacică Sarmizegetusa Regia, ruinele ei fiind ascunse timp de peste un mileniu și jumătate.
Cetatea a fost distrusă în timpul războaielor daco-romane de la începutul secolului al doilea, iar rămășițele au fost scoase la iveală la sfârșitul secolului al XVIII-lea, atunci când sătenii au găsit comori de aur în zonă.
Autoritățile din Transilvania au început cercetările în anul 1803, sub coordonarea lui Paul Torok, reprezentantul Fiscului austriac. Un an mai târziu, a fost descoperit „un oraș necunoscut până atunci”.
Despre ultimul conducător al Daciei, regele Decebal, legenda spune că și-ar fi pus capăt zilelor pentru a nu fi capturat viu de romani. Astfel că numele lui a ajuns să fie menționat în mai multe provincii. Un astfel de monument a fost descoperit și la Sarmizegetusa Regia. Pe un vas de un metru, arheologii au găsit inscripționate cuvintele „Decebalvs Per Scorilo” (Decebal, fiul lui Scorilo). Impresionant pentru cercetători a fost locul descoperirii.
„Ieşită din comun este şi clădirea în interiorul căreia a fost găsit vasul. Constantin Daicoviciu spunea, despre această construcţie, că este neobişnuită din toate punctele de vedere. Este vorba de o construcţie poligonală, din bârne de lemn suprapuse, având 21 de laturi (în alte surse 20) lungi de câte 2 metri.
Forma obţinută în plan este virtual circulară, iar clădirea e posibil să fi avut etaj. Se pare că vasul era amplasat în mijlocul uriaşei încăperi circulare”, informa arheologul Aurora Pețan, într-un studiu dedicat vasului, potrivit Adevărul.
O altă descoperire constă în rămășițele altui oraș preistoric „Turdaș”, aflat pe malul Mureșului. Acolo, în 1961, istoricii au găsit primele dovezi arheologice ale folosirii scrierii în Europa. Mai exact, este vorba despre trei tăblițe de lut care ar data de peste 5.000 de ani.
„Am descoperit 26 de idoli din argilă, o brăţară, doi idoli de marmură (alabastru) şi cele trei tăbliţe de lut ars cu semne incizate şi simboluri care pot fi o formă primitivă a scrierii.
De forma unor farfurioare rectangulare neregulate şi străbătute de cite un orificiu rotund, tăbliţele măsoară cinci — şase centimetri lăţime, 3 sau 4 lungime şi 1,6 cm înălţime, toate fiind de argilă nisipoasă, arse slab şi având o culoare castaniu-roşcată.”, informa cel care a condus cercetările, Nicolae Vlassa, într-un articol din The New York Times, publicat în 1967.
Tot la Sarmizegetusa Regia, între anii 2007 și 2011, au fost descoperite cel puțin 24 de brățări dacice, care dovedesc faptul că meșterii antici erau pricepuți în prelucrarea aurului. Au existat oameni de știință care au contestat autenticitatea bijuteriilor, însă unii specialiști au explicat modul în care acestea ar fi putu fi realizate.
„Lipsa unor apariţii similare indică faptul că toţi meşterii implicaţi în realizarea lor au rezidat la Sarmizegetusa Regia, executând comenzi destinate numai vârfurilor elitei politico-militare şi religioase ale statului. Folosirea acestui tip de bijuterii pare să fi fost restricţionată de practici de ritual şi de semnificaţii politice foarte clare.
Versiunea în aur a acestui tip de podoabe care apare numai la Sarmizegetusa ar putea fi un indiciu că purtarea acestora era un apanaj al cercului limitat al familiei regale, în calitatea lor de sacerdoţi”, a precizat istoricul Ernest Oberländer‐Târnoveanu, în studiul „13 din 24… – Brăţările de aur regale dacice de la Sarmizegetusa Regia” .