În anul 2013, chiar în noaptea se Sânziene o furtună puternică lovea Sarmizegetusa Regia. Furtuna a produs câteva stricăciuni, dar a condus și la o descoperire importantă pentru România, a scos la iveală o matriță antică. Aceasta a devenit una dintre cele mai valoroase piese expuse astăzi în muzeele din țară. Piesa din bronz a fost cercetată timp de doi ani, de la data descoperirii ei, iar specialiștii au scos la iveală câteva detalii extrem de interesante despre obiectul arheologic.
Matriţa antică de bijutier, veche de peste 2.000 de ani, este considerată un obiect unic şi foarte valoros. Ea oferă detalii esențiale despre viaţa strămoşilor, care au locuit în cetăţile dacice.
„Matriţa este o piesă extrem de complexă, ne-am dat seama de acest lucru pe măsură ce o studiam. Cercetarea ei a fost o aventură intelectuală, care ne-a purtat din spaţiul mediteraneean, în spaţiul nord pontic, la Roma şi în tot felul de locuri în care am găsit informaţii legate de acest fel de obiect”, declara conf. dr. Gelu Florea, de la Universitatea Babeş Bolyai, cel care a coordonat cercetările şi editarea volumului care descrie matriţa.
(CITEȘTE ȘI: MOTIVUL PENTRU CARE TURIȘTII DIN TADJIKISTAN AU DETERIORAT MONUMENTELE DE LA SARMIZEGETUSA. „PROMITEM CĂ NU MAI FACEM”)
Așa cum spuneam, matrița antică de la Sarmisegetuza a fost descoperită întâmplător, în anul 2013, în situl fostei capitale dacice din Munţii Orăştiei. Povestea începe în timpul unei furtuni, petrecută în noaptea de Sânziene. Atunci vântul puternic a rupt un fag vechi de peste un secol din incinta cetăţii. În cădere fagul a lovit un alt copac pe care l-a smuls din rădăcini.
Ei bine, a doua zi dimineața, în groapa rămasă în urma copacului doborât, cel care se ocupă de administrarea monumentului UNESCO a descoperit faimoasa matriță. Lui Vladimir Brilinsky nu i-a venit să creadă atunci când a văzut obiectul unic, iar descoperirea spune că a dat vieții sale un alt sens.
„Era noaptea de Sânziene, atunci când poveştile spun că bat flăcările pe comori. O furtună, un copac, doi copaci, trăznet, prăbuşire, groapă şi Ionuţ Trufaş. Copilul m-a întrebat «Nenea Nunu, ce-i aia verde de acolo?» Inima mi-a stat în loc, asemenea timpului care nu voia să se mai scurgă. Şi da, era ea, cea care ne aştepta cuminte, nederanjată de fascinanta lăcomie, deja tradiţională, a locului: matriţa din bronz de la Sarmizegetusa Regia.
Ridicând-o tremurând, sub privirile uluite ale copiilor ce mă însoţeau, am simţit că a venit vremea să înţeleg că nu am trăit degeaba pe pământ, că pe lângă un copil făcut, pe langă o carte citită şi pe lângă un pom sădit am mai făcut şi altceva. Ceva pentru care, acum, Dumnezeu mă răsplătea. Un dar de la Dumnezeu, pentru cei 20 de ani bătuţi pe muchie în care Sarmizegetusa mi-a ocupat întreg sufletul, mi-a mâncat sănătatea, mi-a fermecat mintea, mi-a dat tot ce poate primi un om mai de preţ, într-o viaţă întreagă”, declara la vremea respectivă Vladimir Brilinsky, administratorul sitului UNESCO.
După descoperirea făcută de Vladimir Brilinsky, matrița antică a ajuns pe mâna specialiștilor, care au fost fascinați de acest obiect unic în România. Conform arheologilor, ea era folosită în antichitate la realizarea tiparelor pentru turnat piese decorative din metale preţioase. Obiectul are formă hexagonală și este încrustat cu sculpturi ale unor animale mitiologice, provenite din zona mediteraneeană.
Matriţa descoperită la Sarmizegetusa Regia este realizată din bronz. Aceasta cântărește opt kilograme și are opt feţe, dintre care două principale în formă hexagonală, iar celelalte rectangulare. Lungimile laturilor ei au aproximativ opt centimeri, iar grosimea este de cinci centimetri.
„Sunt o serie întreagă de animale fabuloase şi reale în această matriţă, iar însăşi faptul că ea a funcţionat la Sarmizegetusa Regia, în ajunul cuceririi romane ne spune că mediile dacice rezonau la această artă care ilustrează fiinţe mitologice. Există câteva preluări din acest bestiar fantastic şi în arta locală din Munţii Orăştiei, cum sunt grifonii, dar şi alte animale.
Acest lucru ne spune că aristocraţia dacă rezona la tot ce înseamnă acest univers fabulos, indiferent de unde provine. Arta care ilustrează această matriţă vorbeşte o limbă internaţională cu legături în spaţiul mediteraneean şi nord-pontic. Este foarte important că ea a fost găsită şi a funcţionat în Sarmizegetusa”, a declarat istoricul Gelu Florea.