Descoperire fabuloasă în România, lângă Oradea. Arheologii au găsit mormântul unei femei care a fost îngropată cu peste 100 de inele de aur

România nu duce lipsă de situri arheologice și, an de an, specialiștii scot la iveală artefacte care fac posibilă studierea trecutului nostru. Astfel, la începutul acestui an, arheologii vâlceni au identificat urmele unei vechi așezări romane, o dovadă a conviețuirii soldaților romani cu geto-dacii înainte de începerea celui de-al Doilea Război Daco-Roman, între anii 102-105. În județul Neamț, a fost scos la lumină un sat preistoric, ce datează din urmă cu 6.500 de ani. Piesa centrală este o vilă romană din fosta provincie Dacia, denumită “Vila rustica”. Printre aceste probe ale istoriei se află și o descoperire considerată “senzațională” lângă Oradea. Arheologii au găsit mormântul unei femei aparținând perioadei Eneolitice.

Descoperire fabuloasă în România, lângă Oradea

Este un act rar și important ce a fost făcut pe șantierul viitorului drum expres care va face legătura între Oradea și Autostrada A3. Aici, specialiștii au găsit mormântul unei femei care a fost îngropată cu 169 de inele de aur, ce i-au împodobit părul, și 800 de mărgele.
Cele aproape 300 de morminte, săpate pe o arie de aproximativ 3.000 de metri pătrați, au fost descoperite întâmplător de constructor, pe aliniamentul viitorului drum de legătură cu autostrada. Acum, zona a fost transformată într-un sit arheologic. Este cea mai amplă acțiune de cercetare arheologică orădeană de până acum. Specialiştii cercetează cu atenție fiecare loc de veci.

Ce conține mormântul

Detaliile legate despre descoperirile arheologice realizate pe şantierul drumului au fost oferite recent de directorul Muzeului Ţării Crişurilor, Gabriel Moisa, şi de arheologii Gruia Fazekas şi Călin Ghemiş, cel din urmă fiind coordonatorul echipei de specialişti de pe şantier.
„Cercetările arheologice au început pe teren în 29 martie şi s-au încheiat în 25 iunie. În total a fost o echipă de 30 de persoane, arheologi şi studenţi, de la muzeu precum şi de la Muzeul Judeţean din Satu Mare, Universitatea din Oradea şi Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. Aceste lucrări de infrastructură au reuşit să aducă la lumină situri şi vestigii importante în zone în care până acum nu exista nicio informaţie”, a explicat Moisa, conform bihoreanul.ro.

Specialiștii s-au împărţit pe grupe, în nouă situri, fiecare fiind coordonată de un arheolog. Cele mai vechi dintre ele, trei la număr, aparţin Epocii Neolitice (mileniul VI, î. Hr.), două Epocii Bronzului mijlociu şi târziu, alte două Epocii Romane în Barbaricum, secolele III-IV d.Hr., iar ultimele două aparţin Evului Mediu, sec. XIII-XVII d. Hr. şi perioadei contemporane, în jurul anilor 1920, unde au fost identificate urme ale unui poligon de tragere.

În situl numărul opt aflat în zona Biharia, coordonat de arheologul Florin Sfrengeu de la Departamentul de Istorie a Universității din Oradea, a fost descoperit un mormânt din perioada Eneolitică ce aparține culturii Tiszapolgár (cel mai probabil din perioada 4.600 şi 4.300 î. Hr. al unei femei.
„Este o descoperire rară, senzaţională. Vorbim despre un tezaur alcătuit din 169 de inele de aur, care după poziţionarea lor au împodobit şuviţele de păr. Suntem destul de siguri că vorbim despre o femeie, datorită dentiţiei, staturii şi a faptului că nu avea în mormânt nicio armă. Este interesant faptul că astfel de morminte erau amenajate doar pentru căpetenii, războinici sau alte personaje masculine, foarte rar pentru femei”, a spus Călin Ghemiş. Se pare că a fost mormântul unei femei, extrem de bogată. Nu ştim cine era, aici la Sîntandrei. Noi vom mai face o prezentare a tezaurului, când va fi totul pregătit”, a declarat directorul MTC, istoricul Gabriel Moisa.

Un tezaur de excepție

Acesta a subliniat şi că o descoperire arheologică de o asemenea amploare nu a mai fost făcută în ultimii 15 ani în zona de Vest a țării, doar în județul Arad.

„Acesta conţine, pe lângă 169 de inele din aur, 800 de mărgele din sidef şi o brăţară plurispiralată din cupru. Tezaurul de aur este o descoperire senzaţională pentru perioada respectivă, având în vedere că toate piesele din aur din Bazinul Carpatic totalizează în jur 150 de bucăţi. Or, aici există peste 160 doar într-un singur inventar”, a transmis arheologul dr. Călin Ghemiş. Inelele de aur aur o greutate de peste 200 de grame, Este aur aluvionar, obţinut din nisip prin spălare, pentru că acesta se folosea în preistorie, nu din exploatări filoniene,” a precizat Călin Ghemiş. reprezentând cea mai importantă şi relevantă descoperire din punct de vedere arheologic şi patrimonial, potrivit arheologului Dr. Călin Ghemiş.Tezaurul, unic în Europa Centrală și de Est, va fi prezentat în totalitate după ce vor fi efectuate determinări cronologice, analize ADN și cercetări antropologice.

Desoperirea este datată Epocii Bronzului

Pentru a afla mai multe informaţii, cercetătorii de la MŢC au trimis mai multe analize, inclusiv probe ADN, în Târgu Mureş şi în Olanda. „Când vom primi toate rezultatele analizelor, vom face un studiu, iar pe finalul anului sperăm să finalizăm totul şi să amenajăm în secția de Istorie a Țării Crișurilor o expoziţie dedicată acestei descoperiri”, a explicat Gruia Fazekas, șeful secției de Arheologie a instituției cultural menționate.

În situl trei, aproape de localitatea Sântion, au fost descoperite urme a două locuinţe umane unde se aflau îngropate mai multe vase din ceramic, care datează din secolul II î.Hr. – secolul II d.Hr.

Apoi, la situl al nouălea, lângă Biharia, a fost descoperită o așezare sarmatică, adică din secolul III – primele decenii ale sec.IV, fiind scos la lumină un schelet de femeie, într-o poziție anormală, care probabil aparţinea necropolei aferente aşezării.

Dat fiind că cercetările arheologice pe șantier au fost finalizate, firma care se ocupă de construirea infrastucturii poate continua lucrările pentru realizarea șoselei de legătură dintre Oradea și A3. Acesta va începe cu un pasaj peste calea ferată din dreptul sensului giratoriu de pe Calea Sântandrei, va traversa Crişul Repede pe un pod în dreptul localităţii Sântion şi va avea pasaje supraterane peste drumul şi calea ferată spre Ungaria din dreptul comunei Borş, pentru a se termina în zona Biharia, la 2,5 kilometri de graniţă, într-un nod rutier pe autostradă.