Descoperire controversată. Cum arătau și ce mâncau oamenii, de fapt, în anul 400 î.e.n.
Cercetătorii au făcut o descoperire controversată. Mai cu seamă, este vorba despre un cadavru vechi de 2.400 de ani care a fost găsit într-o stare perfectă. Mai mult decât atât, în urma studiului și analizelor efectuate asupra entității pe care au descoperit-o, cercetătorii au aflat, printre altele, care a fost ultima masă pe care a mâncat-o. Corpul mumiei descoperite ar data încă din anul 400 î.e.n. Detaliile se află mai jos, în articol.
Deși ar putea părea desprins dintr-un scenariu al unei pelicule de groază, cercetătorii au descoperit varianta „Omului Tollund”. Este vorba despre cadavrul unui individ mumificat în mod natural, care are în jurul gâtului un laț din piele. Cercetătorii cred că este vorba despre un bărbat care ar fi trăit în secolul 5 înainte de Hristos, în perioada cunoscută drept Epoca Preromană a Fierului. De menționat faptul că arheologii au găsit rămășițele respective în anul 1950, într-o mlaștină daneză. Deși există o multitudine de întrebări legate de „Omul Tollund”, cercetătorii au putut descoperi, însă, ce mâncau indivizii din acea vreme.
Descoperire controversată: ce mâncau oamenii în anul 400 î.e.n.
Această descoperire controversată a ridicat semne de întrebare, de-a lungul ultimilor ani. Experții în acest domeniu, însă, au putut afla care a fost ultima masă a entității respective. La o analiză atentă a rămășițelor „Omului Tollund”, cercetătorii au descoperit semințe bine conservate.
Într-un studiu publicat în anul 2021, de către Cambridge University Press, intitulat „Ultima masă a Omului Tollund”, s-a descoperit faptul că în intestine se aflau macrofosile de plante, polen, proteine, palinomorfi non-poleni și markeri de steroizi. Astfel, au reușit să întocmească un raport cu ultima masă consumată în ultimele 12-24 de ore de viață ale „Omului Tollund”.
Ultima masă a „Omului Tollund”
Potrivit studiului, care a fost publicat în jurnalul Antiquity, ultima masă a „Omului Tollund” a constat în „terci care conținea orz, persicaria palid (n.r. gen de plante erbacee din familia Polygonaceae) și in și probabil niște pește”. Tot în studiu se arată că „proteinele și ouăle de la viermi intestinali indică faptul că a fost infectat cu paraziți”. Ceea ce a făcut descoperirea și mai controversată, însă, a fost prezența semințelor de persicaria. Potrivit studiului, astfel de semințe erau, de obicei, îndepărtate din cereale. De altfel, nu se cunoaște modul real în care „Omul Tollund” și-a găsit sfârșitul. Se crede că ar fi fost sacrificat într-un ritual închinat zeilor.
Studiul a mai arătat : „Deși masa poate reflecta hrana obișnuită din Epoca Fierului, includerea deșeurilor de treierat (persicaria) ar putea avea legătură cu practicile rituale”.
Până la momentul actual, există doar teorii cu privire la un eventual sacrificiu religios care s-ar fi petrecut la vremea aceea, potrivit Ladbible.com.
Sursă foto: Muzeul din Silkeborg