Deputații au decis, miercuri, retrimiterea la Comisii a Legii offshore

Camera Deputaților a votat, în plenul de miercuri, retrimiterea la Comisii a Legii offshore care stabilește criteriile exploatării gazelor din Marea Neagră, decizia venind la solicitarea liderului UDMR, Kelemen Hunor.

Votul în plenul de miercuri, vine după ce comisiile reunite ale Camerei Deputaților au adoptat, marți, în ședință comună, raportul privind Legea offshore, care stabilește modul de exploatare a gazelor din Marea Neagră, cu noi amendamente.

Deputații PSD au propus și au adoptat schimbarea modului de impozitare a veniturilor suplimentare obținute de investitori prin Legea offshore, prin votul dat marți în comisiile reunite din Camera Deputaților.

În cadrul dezbaterii de marți din Comisii, liderul deputaților ALDE, Varujan Vosganian, a declarat, marți, la dezbaterea din comisii a Legii offshore, că parlamentarii formațiunii nu vor vota amendamentele, pentru că nu există un punct de vedere al Guvernului și nici un impact bugetar, după care aleșii ALDE au părăsit ședința.

Cu toate acestea, comisiile reunite ale Camerei Deputaților au votat modificarea articolului 19 alineat (3) față de forma adoptată de Senat, la propunerea Grupului parlamentar PSD.

Măsura legislativă prevede, în forma adoptată de Senat, că: „Impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore prevăzute la alin. (1) se calculează prin aplicarea unuia sau unor procente de calcul, după caz, asupra veniturilor suplimentare obținute din vânzarea gazelor naturale extrase din perimetrele offshore, așa cum acestea sunt determinate potrivit Anexei nr. 2 care face parte integrantă din prezenta lege, impozit din care se deduce valoarea investițiilor în segmental upstream. Impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore ține seama de prețul de referință stabilit de ANRM pentru calculul redevențelor. Tranzacțiile desfășurate sub prețul de referință se impozitează la prețul de referință. Procentele de calcul a impozitului se calculează pe baza prețurilor de vânzare a gazelor naturale practicate de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore pe baza grilei de prețuri de mai jos, ajustate anual începând cu 1 ianuarie 2019 cu indicele prețurilor de consum.”

Ce salariu are Cristian Popescu Piedone la ANPC, de fapt. Mulți români doar...

Cum ar fi posibil ca unii pensionari să primească mai mulți BANI de...

Cât costă o șaorma cu caracatiță în locația lui Pescobar din Londra. Suma ireală pe care a încasat-o în doar două zile de la deschidere

Acest tânăr a comandat o omletă în restaurantul lui Dani Oțil. Când a venit nota de plată, a crezut că este o eroare

În urma votului deputaților, punctul a) a rămas nemodificat: 30% din venitul suplimentar pentru prețurile de până la 85 de lei/MWh inclusiv. În schimb, la punctul b) a rămas să fie impozitate 15% din veniturile suplimentare, dar s-a adoptat ca aceste venituri să fie obținute în urma unor prețuri mai mari decât 85 lei/MWh și mai mici sau egale cu 100 lei/MWh, față de formularea între 85 lei/MWh și 100 lei/MWh inclusiv. De altfel, la toate următoarele puncte vizând impozitul suplimentar a fost modificată formularea în „mai mari decât… și mai mici sau egale”.

În plus, la punctul c) s-a adoptat impozitarea cu 30%, față de 20% a veniturilor suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 100 lei/MWh și mai mici sau egale cu 115 lei/MWh. De asemenea, deputații PSD au modificat punctului d): „creșterea cotei de impozit la 35% față de 25% pentru veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 115 lei/MWh și mai mici sau egale cu 130 lei/MWh”.

La punctul e) impozitarea a fost votată în Comisiile reunite ale Camerei Deputaților la 40% față de 30% pentru veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 130 lei/MWh și mai mici sau egale cu 145 lei/MWh. De asemenea, în urma propunerii deputaților PSD, punctul f) a fost modificat prin creșterea cotei de impozit la 50% față de 35% pentru veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 145 lei/MWh și mai mici sau egale cu 160 lei/MWh.

La punctul g) s-a urcat impozitarea la 55%, față de 40%, a veniturilor suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 160 lei/MWh și mai mici sau egale cu 175 lei/MWh. De asemenea, deputații PSD au modificat punctul h), respectiv creșterea cotei de impozit la 60% față de 45% pentru veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 175 lei/MWh și mai mici sau egale cu 190 lei/MWh.

La punctul i) s-a votat în Comisiile reunite ale Camerei impozitarea cu 70%, față de 50%, a veniturilor suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri care depășesc 190 lei/MWh.

Comisiile reunite ale Camerei Deputaților au votat modificarea articolului 19 alineat (3) față de forma adoptată de Senat, la propunerea Grupului parlamentar PSD.

Măsura legislativă prevede, în forma adoptată de Senat, că: „Impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore prevăzute la alin. (1) se calculează prin aplicarea unuia sau unor procente de calcul, după caz, asupra veniturilor suplimentare obținute din vânzarea gazelor naturale extrase din perimetrele offshore, așa cum acestea sunt determinate potrivit Anexei nr. 2 care face parte integrantă din prezenta lege, impozit din care se deduce valoarea investițiilor în segmental upstream. Impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore ține seama de prețul de referință stabilit de ANRM pentru calculul redevențelor. Tranzacțiile desfășurate sub prețul de referință se impozitează la prețul de referință. Procentele de calcul a impozitului se calculează pe baza prețurilor de vânzare a gazelor naturale practicate de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore pe baza grilei de prețuri de mai jos, ajustate anual începând cu 1 ianuarie 2019 cu indicele prețurilor de consum.”

În urma votului deputaților, punctul a) a rămas nemodificat: 30% din venitul suplimentar pentru prețurile de până la 85 de lei/MWh inclusiv. În schimb, la punctul b) a rămas să fie impozitate 15% din veniturile suplimentare, dar s-a adoptat ca aceste venituri să fie obținute în urma unor prețuri mai mari decât 85 lei/MWh și mai mici sau egale cu 100 lei/MWh, față de formularea între 85 lei/MWh și 100 lei/MWh inclusiv. De altfel, la toate următoarele puncte vizând impozitul suplimentar a fost modificată formularea în „mai mari decât… și mai mici sau egale”.

În plus, la punctul c) s-a adoptat impozitarea cu 30%, față de 20% a veniturilor suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 100 lei/MWh și mai mici sau egale cu 115 lei/MWh. De asemenea, deputații PSD au modificat punctului d): „creșterea cotei de impozit la 35% față de 25% pentru veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 115 lei/MWh și mai mici sau egale cu 130 lei/MWh”.

La punctul e) impozitarea a fost votată în Comisiile reunite ale Camerei Deputaților la 40% față de 30% pentru veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 130 lei/MWh și mai mici sau egale cu 145 lei/MWh. De asemenea, în urma propunerii deputaților PSD, punctul f) a fost modificat prin creșterea cotei de impozit la 50% față de 35% pentru veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 145 lei/MWh și mai mici sau egale cu 160 lei/MWh.

La punctul g) s-a urcat impozitarea la 55%, față de 40%, a veniturilor suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 160 lei/MWh și mai mici sau egale cu 175 lei/MWh. De asemenea, deputații PSD au modificat punctul h), respectiv creșterea cotei de impozit la 60% față de 45% pentru veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 175 lei/MWh și mai mici sau egale cu 190 lei/MWh.

La punctul i) s-a votat în Comisiile reunite ale Camerei impozitarea cu 70%, față de 50%, a veniturilor suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri care depășesc 190 lei/MWh.

De asemenea, deputații PSD au propus modificarea articolul 15 alineat (2), respectiv au înjumătățit linia de coastă în direcția uscatului, de la 300 de metri la 150 de metri: „Lucrările de subtraversare cu conducte, instalații electrice, de telecomunicații și celelalte utilități aferente acestora, executate într-o izobată de 2 m și 150 m de la linia de coastă în direcția uscatului, se realizează prin foraj orizontal, dirijat și/sau, după caz, prin tunel în care este pozată conducta, fără a aduce atingere regimului turistic al plajei, accesului liber pe plajă, siguranței, protecției turiștilor și modului de utilizare a plajelor Mării Negre în scop turistic, în condițiile legii”. Propunerea adoptată de Senat fusese cu 300 de metri și fusese făcută de Ministerul Turismului.

Pe 24 septembrie, Senatul a adoptat Legea offshore. Astfel, Senatul a votat, în calitate de prim for sesizat, raportul cu amendamente pe Legea offshore. USR a votat împotriva proiectului, iar PNL s-a abținut. Pe 2 august, preşedintele Klaus Iohannis a retrimis Parlamentului, spre reexaminare, această lege.