Demagogul Boc, privilegiile si culturismul
TURIST. Din pacate, Emil Boc nu face vizitele la Bucuresti cu balonul, ci cu mult mai costisitorul avion. Cine deconteaza? Cancan v-a prezentat ieri, in premiera, informatia ca liderul PD-L practica bodybuildingul la o sala de lux din Bucuresti. Tot ieri, Boc a protestat public fata de modul in care alesii neamului ii sfideaza pe cei „care isi platesc taxele si impozitele”. Interesant, dar intre cele doua lucruri de mai sus exista o stransa legatura, care dovedeste ca pedelistul nu e decat un demagog. Bogdan Tiberiu Iacob Mai multi cititori ai ziarului nostru au protestat ieri, pe forum, in legatura cu dezvaluirile privind exercitiile de noapte ale lui Boc. Ce e aia, nu are voie omul sa isi mentina tonusul muscular? Din pacate, se pare ca demersul nostru jurnalistic nu a fost inteles in esenta lui, asa cum am sperat, de aceea vom face o revenire. Sa fim bine intelesi, Boc are dreptul, ca orice roman, sa traga de fiare cat vrea, fie zi sau noapte. Problema care a scapat multora e alta: cum este posibil ca primarul Clujului sa faca bodybuilding in Bucuresti la o sala de lux, Club IDM, pe baza unui card de membru senior care se da numai celor care au vechime de minimum doi ani? Altfel spus, la sala exclusiva, cum se cheama, de la IDM, nu au acces, conform regulamentului, decat clientii care merg regulat acolo, si inca timp de cel putin doi ani neintrerupt. Acest lucru dovedeste ceea ce multi vor fi observat in ultimii ani, anume ca edilul Clujului isi face veacul mai mult prin Bucuresti, desi a fost ales de clujeni ca sa munceasca, zilnic, pentru interesele lor. Aceasta si nu picanteria antrenamentului de noapte este substratul dezvaluirilor Cancan. Ieri, Boc a declarat public textual: „PD-L are in vedere mai multe masuri prin care si demnitarii sa stranga cureaua. Prima masura va fi eliminarea pensiilor parlamentare. Aceste pensii nu se justifica, sunt nesimtite si pur si simplu reprezinta o sfidare a acelora care isi platesc impozitele si taxele. Este firesc ca si in Romania sa nu mai lasam demnitarii sa-si stabileasca privilegii”. Frumos spus. Din pacate, si fitnessul facut regulat la sute de kilometri de locul de munca poate fi considerat, in ultima instanta, tot un privilegiu „nesimtit”.